A visat întotdeauna să aibă o seră cu flori, dar din cauza banilor amâna an de an împlinirea lui. Acum, la 52 de ani, Maria Josan din satul Ciorești, raionul Nisporeni, și-a văzut visul devenit realitate.

Maria Josan este mamă a trei copii și întotdeauna a avut grija gospodăriei. Așa cum în zonele rurale e mai greu să găsești un loc de muncă, ea s-a gândit să construiască în curtea casei câteva sere mici și să-și câștige existența din agricultură, așa cum a au făcut-o și părinții ei. „Agricultura îmi curge prin vene”, spune femeia. Ajutată de familie, Maria Josan a început să crească în sere răsad de roșii, ardei și castraveți, apoi a trecut la cultivarea legumelor.

Foto: PNUD Moldova

Acum doi ani, fiica mai mică, în vârstă de 14 ani, a aflat de pe rețelele sociale despre un concurs lansat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” cu asistența financiară a Suediei. Știind despre pasiunea mamei sale pentru flori, a îndemnat-o să participe. Ambele au scris proiectul și sperau să fie printre câștigătoarele concursului, ca să adapteze serele pentru creșterea florilor anul împrejur. Serele pe care le avea familia Josan nu dispuneau de o centrală termică, ci erau încălzite cu ajutorul unei sobe improvizate. Se descurcau anevoios, când afară temperatura scădea sub 10 grade, în seră se făcea focul și de două ori pe zi.

Mare le-a fost bucuria când au câștigat concursul. Cu 4.375 de dolari, acordați de Suedia în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, în sera familiei Josan a fost instalat un cazan pe biomasă, pompe, vase de expansiune și un rezervor de apă. Astfel au fost create toate condițiile pentru creșterea florilor în seră. Noile achiziții ajută acum familia să facă față crizelor, dar și schimbărilor climaterice. În plus, datorită asistenței de care a beneficiat în cadrul proiectului, Maria Josan a reușit să reducă emisiile de carbon cu 21,5 tone pe an, să valorifice mai mult deșeurile rezultate din activitatea economică și astfel să optimizeze cheltuielile de producere.

Foto: PNUD Moldova

Pe lângă asistența financiară, antreprenoarea a mai beneficiat în cadrul proiectului de mentorat în afaceri și instruire pentru aplicarea practicilor agricole durabile și prietenoase mediului: folosirea energiei verzi și a tehnologiilor eficiente energetic. Astfel, Maria Josan produce compost din deșeurile provenite din activități casnice, pe care îl folosește ca și îngrășământ natural pentru seră, colectează apa de ploaie pentru a iriga cele trei sere de care dispune, iar pentru încălzire folosește crengi și resturi de viță de vie. Maria Josan a mai beneficiat de asistența proiectului pentru înregistrarea activității economice și extinderea pieței de desfacere.

„Deși producătorii întâmpină mai multe impedimente, nu se lasă învinși. Muncesc de zor, ca să obțină rezultatele dorite. În seră sunt plantate peste 15 specii de flori. Investițiile sunt mari, dar și mai mare este satisfacția unei afaceri în care se implică toată familia”, susține Maria Josan. Fiica mai mică vinde produsele pe rețelele de socializare.

„Cu pași mici, mergem înainte” spune Maria. Antreprenoarea este de părere că femeile din zonele rurale trebuie să aibă mai multă încredere în ele și să nu le fie frică de urmări. „Dacă muncești mult, totul va ieși așa cum îți dorești”, este sloganul de care se conduce.

Foto: PNUD Moldova

Maria Josan este una din cele 120 de femei care au obținut mentorat și echipamente de până la 4.400 dolari din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” pentru a iniția în gospodăriile lor activități economice reziliente la schimbările climatice. Beneficiarele au fost selectate în cadrul a două concursuri publice organizate de proiectul PNUD, la care au participat femei din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Beneficiarele au lansat și dezvoltă cu succes afaceri în diverse domenii, precum ar fi apicultura, creșterea animalelor și păsărilor, managementul gunoiului de grajd, creșterea și prelucrarea plantelor medicinale, cultivarea legumelor în sere, dar și alte activități economice generatoare de venituri și reziliente la crizele climaterice și economice.

Un articol al PNUD Moldova