Manifestarea a avut loc la data de 23 martie 2026, în Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, reunind într-un cadru festiv poeți, interpreți, oameni de cultură și numeroși iubitori ai literaturii.

Programul artistic a inclus recitaluri de poezie susținute de poeții Victoria Fonari, Claudia Partole și Gheorghe Balici, precum și momente muzicale oferite de interpreții Andrei Ștefăneț și Violeta Botezatu, care au completat atmosfera culturală a serii.

La eveniment au participat scriitori, bibliotecari, reprezentanți ai tineretului studios și public larg, fapt ce demonstrează interesul constant al comunității din Chișinău pentru promovarea și valorificarea poeziei contemporane.

Rodica Galenco, secretar al Preturii sectorului Buiucani, a subliniat importanța susținerii inițiativelor culturale și a colaborării instituționale: „Susținem cultura și interesul față de literatură și apreciem în mod deosebit implicarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, cu care avem o colaborare frumoasă de mulți ani. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la desfășurarea acestui eveniment și la promovarea creației literare.”

La rândul său, Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a evidențiat rolul poeziei în viața comunității: „Ziua Mondială a Poeziei reprezintă un prilej de a reafirma că poezia este nu doar o formă de expresie artistică, ci și un mod de a fi și de a comunica. Pentru noi, acest eveniment organizat în parteneriat cu Pretura sectorului Buiucani confirmă că poezia poate fi trăită dincolo de paginile cărților, în spațiul viu al bibliotecii.”

Evenimentul din 23 martie a confirmat că poezia rămâne un punct de întâlnire între generații și sensibilități diferite. Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a devenit în cadrul acestui eveniment un spațiu viu de dialog între autori și public, în care versul a fost ascultat, trăit și împărtășit direct.

Evenimentul, ce s-a desfășurat la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, filială a bibliotecii municipale, a reunit cadre didactice, scriitori, critici literari, bibliotecari, oameni de știință, studenți, liceeni și cititori activi, care au și adus în prim-plan rolul lecturii ca factor de coeziune socială și culturală prin calitate de instrument de formare intelectuală.

În mesajul său, Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a subliniat că programul „Chișinăul citește” rămâne una dintre cele mai constante și influente inițiative culturale ale instituției, capabilă să întrunească în lectură cititorii din toate filialele municipale ale instituției.

Totodată, Mariana Harjevschi a invitat publicul să privească ediția din 2025 ca pe un punct de plecare pentru noi proiecte și inițiative, reafirmând că biblioteca rămâne un spațiu viu, deschis și necesar orașului.

Moderatorul conferinței, criticul și istoricul literar Vitalie Răileanu ,director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a remarcat că Programul „Chișinăul citește” reprezintă o investiție esențială în educația prin invitația la lectură, deoarece este adresat copiilor, tinerilor și adulților deopotrivă.

Ediția anului 2025 a programului dat a inclus spre lectură și analiza libeveră trei volume, primul este întitulat „Poarta dintre lumi” semnată de Sergiu Afanasiu și e adresată copiilor de vârsta preșcolară, cel de-al doilea cu titlul de „Măștile lui Brejnev” de Nicolae Spătaru a fost pe masa adolescenților, iar la categoria- maturi, a revenit cuprinsul unui jurnal memorialistic semnat de Nicolae Negru, întitulat „O progenitură dușmană”

Fiecare volum a fost analizat în cadrul unor sesiuni tematice, întrunind profesioniști din domeniul literar și academic au reflectat asupra contextului apariției cărților, conturând temele centrale, structura narativă și relevanța pentru cititori.

Cartea pentru copii „Poarta dintre lumi” a deschis programul conferinței printr-o analiză vie despre valoarea educațională a textului și potențialul acestuia de a stimula imaginația și curiozitatea celor mai tineri cititori, iar celelalte două volume, ficțiunea satirico-fantastică „Măștile lui Brejnev” și lucrarea memorialistică „O progenitură dușmană”, au fost prezentate ca oglinzi rabatabile asupra realităților sovietice și a experiențelor traumatice produse de regimul totalitar comunist.

În cadrul discuțiilor, Nicolae Spătaru, autorul romanului „Măștile lui Brejnev”, a menționat că nu a urmărit cu strictețe elaborarea unei cronici și că a oferit publicului cititor „o imagine literară care deformează realitatea cu scopul de a dezvălui adevărul”.

„Mastile lui Brejnev este un excelent roman al lui Nicolae Spataru! Autorul descrie cu mult umor atmosfera grotesca si absurda, cu vadite accente de fantastic bulgakovian, din perioada care i-a urmat mortii lui Brejnev.” Tudorel Urian

”Un nou document istoric despre una dintre cele dramatice faze istorice ale basarabenilor – exilul siberian din perioada stalinistă, dar și consecințele lui. Intelectual cu anumite convingeri, Nicolae Negru este mai mult decât un simplu martor ocular. Dânsul devine conștiința care nu numai a înregistrat totul, dar a și dat acelor evenimente o interpretare corectă din punct de vedere politic, social și etnic”. Eugen Lungu

Prin lucrarea sa, „O progenitură dușmană”, Nicolae Negru și-a împărtășit experiența tulburătoare a copilăriei sale, trăite în deportare, alături de întreaga familie. Volumul evocă momente dramatice, dar și episoade de omenie și supraviețuire, aducând în prim-plan o mărturie esențială a epocii sovietice.

Discuțiile au fost animate și de intervențiile cititorilor, axate pe granițele dintre ficțiune, memorie și realitate, pe necesitatea consemnării traumei istorice, pe rolul literaturii în formarea civică și pe modul în care cele trei cărți au fost recepționate de publicul de diferite vârste. Evenimentul a inclus, de asemenea, momente teatral-artistice, concepute în baza unor fragmente din volumele analizate.

Bibliotecarii implicați în proiect au prezentat experiențele proprii, modul în care cele trei titluri au fost integrate în activitățile culturale și interesul manifestat de public pe parcursul ediției. O proiecție vizuală a sintetizat activitățile ediției 2025, oferind totodată o perspectivă pentru ediția programului din 2026.

Pe durata acestei ediții cei trei autori au avut 70 de întâlniri cu publicul, la care au participat 7313 de cititori de toate vârstele.

Fiecărui autor i-a fost înmânată câte o scrisoare de mulțumire din partea Bibliotecii Municipale și un infografic al lecturii volumelor în ediția curentă a programului.

Programul „Chișinăul citește” și-a reafirmat și de această dată rolul de platformă de dialog cultural și de promovare a lecturii în rândul comunității chișinăuiene, consolidând noi parteneriate între autori, instituții educaționale și publicul larg.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este principala instituție info-documentară a Chișinăului, care coordonează o rețea de filiale și programe culturale dedicate promovării lecturii, educației și accesului liber la cunoaștere. Instituția organizează anual sute de activități pentru publicul de toate vârstele și oferă suport pentru creația literară și dialogul cultural.

Gala a fost deschisă de Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene, și de E.S. Petra Lärke, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, care au subliniat importanța presei locale în consolidarea democrației, promovarea transparenței și stimularea participării cetățenilor la viața publică. Evenimentul a fost moderat de Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API), care a evidențiat necesitatea cooperării între redacțiile locale și a formării continue a jurnaliștilor.

În cadrul sesiunilor de prezentări, invitații au discutat despre jurnalismul comunitar ca formă autentică de dialog social. Igor Guzun, editor al publicației URMA ta, a vorbit despre curajul de a rămâne aproape de oameni și despre valoarea mentoratului în dezvoltarea profesională a jurnaliștilor locali. Vitalie Cazacu, jurnalist și formator, a accentuat importanța inovației, a coeziunii redacționale și a poveștilor care pot inspira implicarea civică.

Momentul central al evenimentului a fost ceremonia de premiere, care a adus în prim-plan jurnaliști comunitari și echipe redacționale care au demonstrat că presa locală poate schimba realități și genera soluții concrete. Printre laureații ediției 2025 se numără Adriana Munteanu, pentru reflecția asupra soluțiilor de transport destinate elevilor; Andrei Bordian, pentru jurnalism cu impact real și implicare civică; Vlad Cătănoi, pentru promovarea diversității și incluziunii; Valeria Balan, pentru inovație și curaj în abordarea subiectelor locale; și Diana Donica, pentru forța echipei și dedicarea în acțiuni de bine comunitar.

Diplome de încurajare au fost acordate lui Cătălin Mocanu și echipei sale, pentru conținut adaptat persoanelor hipoacuzice, cu impact incluziv, precum și lui Stanislav Cebotari și echipei CDDIC Drochia, pentru dezvoltarea unui ziar comunitar care contribuie la informarea coerentă și la coeziunea locală.

Discursurile laureaților au fost pline de emoție și recunoștință. Toți au vorbit despre aceeași misiune comună: de a asculta oamenii, de a spune adevărul și de a construi încredere în comunitate.

Prin organizarea acestei gale, Fundația Est-Europeană își reafirmă angajamentul față de susținerea jurnalismului local ca pilon al unei societăți deschise și participative. Gala Jurnalismului Comunitar 2025 devine nu doar o scenă de recunoaștere profesională, ci și un spațiu al inspirației – acolo unde poveștile locale devin modele de solidaritate, iar jurnalismul se întâlnește cu speranța și soluțiile reale din comunitățile Moldovei.

Participanții vor realiza scurtmetraje de maximum un minut și jumătate, inspirate din volumele aflate în colecțiile bibliotecii. Concursul este structurat pe trei categorii de vârstă – 13–16 ani, 17–20 ani și 21+ ani – și două secțiuni tematice: literară și nonliterară.

Înscrierile sunt deschise până la 30 septembrie 2025, prin formular online sau pe e-mail la adresa bmactivitati@gmail.com

Lucrările vor fi evaluate între 1 și 15 octombrie de un juriu de specialiști, iar premierea va avea loc între 16 și 20 octombrie, în cadrul Zilelor Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Cele mai bune creații vor fi recompensate cu premii și mențiuni, iar booktrailerele câștigătoare vor fi promovate pe site-ul oficial www.hasdeu.md și pe rețelele sociale ale instituției.

Concursul urmărește să stimuleze creativitatea și competențele digitale ale tinerilor și adulților, transformând lectura într-o experiență multimedia.

Intitulat sugestiv „Arena Tinerilor Destine”, proiectul s-a desfășurat între 1 și 30 iunie 2025 și a inclus lucrări de reabilitare a suprafeței de joc, montarea porților și a plaselor de protecție, dar și dotarea echipei liceului cu uniforme și echipamente sportive. „Ne dorim un spațiu modern pentru sport, care să motiveze tinerii și să ne unească ca echipă”, a declarat Adriana Popovici, lidera grupului de inițiativă.

Valoarea proiectului a depășit 26.000 de lei, dintre care 20.000 au fost oferiți de Fondul pentru Tineri Rîșcani. Diferența a fost acoperită prin contribuția administrației publice locale și a liceului, demonstrând că implicarea comună aduce rezultate concrete.

Momentul de inaugurare a fost sărbătorit prin meciuri amicale între elevi și profesori, o adevărată sărbătoare a sportului și a solidarității. Atmosfera de pe teren a adus împreună generații diferite, confirmând că un spațiu de sport nu este doar despre competiție, ci și despre legături sociale, încredere și bucurie colectivă.

Deși beneficiarii direcți sunt elevii și profesorii liceului, impactul proiectului depășește zidurile instituției. „Arena Tinerilor Destine” devine un punct de atracție pentru tinerii din sat, pentru părinți și pentru toți cei care vizitează liceul. Prin reducerea sedentarismului, promovarea unui stil de viață activ și cultivarea spiritului de echipă, terenul renovat se transformă într-un loc al mândriei și identității locale.

Povestea „Arenei Tinerilor Destine” arată cum energia și viziunea tinerilor pot schimba fața unei comunități. Dincolo de filele unui proiect și cifrele unui buget, adevărata valoare se regăsește în bucuria copiilor care aleargă pe un teren reînnoit și în sentimentul de apartenență al unei comunități unite.

Gheorghe Moscalu, jurnalist comunitar

Întâlnirea cu echipa „Phoenix” din satul Hiliuți a fost mai mult decât o competiție amicală: a fost dovada că sportul poate uni generații, poate crea amintiri și poate cultiva prietenii care merg dincolo de terenul de joc. Atmosfera energică a arătat că, uneori, cel mai bun trofeu nu e cupa, ci zâmbetele împărtășite.

Pregătirea echipelor a fost asigurată de profesorii Cuciuc Valeriu și Ion Bujag, care au reușit să transmită elevilor nu doar tehnici de joc, ci și lecții de disciplină, perseverență și colaborare.

Pentru mulți participanți, acesta a fost primul contact cu terenul renovat și dotat cu echipamente moderne – un spațiu care, dincolo de utilitate, devine simbolul unei investiții în viitorul comunității.

„A fost o experiență minunată. Nu contează cine a câștigat, important e că am jucat, am râs și am simțit că facem parte dintr-o echipă”, mărturisește Calmațui Ana, membră a proiectului.

Activitatea nu a adus doar meciuri spectaculoase, ci și un mesaj puternic despre responsabilitate și implicare civică.

„Prin activitățile de volei desfășurate pe terenul renovat, tinerii au dobândit nu doar abilități sportive, ci și spirit de echipă, responsabilitate și implicare activă în comunitate. Proiectul ne arată că investiția în educație fizică și colaborare aduce beneficii durabile, dezvoltând atât competențele individuale, cât și coeziunea comunității”, explică Vrabie Elena, lidera proiectului.

Renovat cu grijă și redeschis cu entuziasm, terenul de sport are toate șansele să devină un centru al tradițiilor sportive locale. În perspectivă, aici vor fi organizate competiții interșcolare, activități de antrenament și, de ce nu, vor lua naștere echipe locale de succes care să ducă mai departe spiritul de la Rîșcani.

Pentru comunitate, terenul nu înseamnă doar ciment și fileu, ci un loc unde se formează caractere și unde spiritul de echipă devine o valoare comună.

Inițiativa face parte din Programul de Granturi Mici al Fondului pentru Tineri Rîșcani, fiind realizată de A.O. „Generația Viitorului”, în parteneriat cu Direcția Învățământ Rîșcani. Proiectul este sprijinit de Fundația Est-Europeană / East Europe Foundation – Moldova, cu resurse oferite de Suedia și cofinanțat de Consiliul raional Rîșcani.

Un exemplu de bună practică, care arată că atunci când comunitatea, elevii și profesorii lucrează împreună, rezultatele depășesc simpla renovare a unui teren – ele devin investiții în sănătatea, educația și viitorul unei generații.

Elena Vrabie,
jurnalistă comunitară

Realizarea proiectului a implicat activ elevi, profesori și angajați ai colegiului. Au lucrat cot la cot elevi de la specialitatea Contabilitate, Mașini și aparate în industria alimentară și Turism.

„Mecanicienii” au fost cei care au dat formă concretă ideii, sudând și montând elementele instalației împreună cu angajații colegiului și profesorii de la Catedra de discipline tehnice și tehnologice. Elevii de la Contabilitate s-au ocupat cu atenție de calcule, buget și organizarea logistică a etapelor de lucru.

Elevii de la Turism au adus un plus de creativitate în partea de promovare, gândind cum să transforme instalația într-un punct de atracție și un simbol vizibil al mândriei de a fi parte din CAIR.

La 26 august, la Colegiul Agroindustrial din Rîșcani a avut loc inaugurarea oficială a noii instalații cu litere volumetrice „Eu (iubesc) CAIR Rîșcani”, un simbol de mândrie pentru instituție și comunitate.

Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă festivă, cu participarea mai multor invitați de onoare: deputata Liliana Grosu, Andrian Musteață, șef adjunct al Cancelariei de Stat, oficiul Rîșcani, fost absolvent al colegiului, Victor Bogatico, primar al orașului Rîșcani, la fel fost absolvent al colegiului, Cezar Salagor, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Rîșcani, Denis Țurcanu, viceprimar al orașului și co-fondator al Asociația „Generația viitorului”, Svetlana Raifura, coordonatoare Fondul pentru Tineri Rîșcani.

Irina Pușcaș,
corespondentă comunitară

La scrierea dictării au participat elevi, studenți, profesori, scriitori și alți iubitori ai limbii române. În deschiderea evenimentului, au participat președinta Maia Sandu și omologul român Nicușor Dan.

Participanții au scris un fragment din opera scriitorului Vladimir Beșleagă. Pentru a asigura condiții egale de participare, textul dictării a fost anunțat în dimineața concursului.

Textele scrise de participanți vor fi verificate de o comisie specială, formată de Ministerul Educației și Cercetării.

Cei care se vor remarca prin rezultate excelente vor fi invitați la evenimentul festiv pentru a fi premiați de sponsorii evenimentului.

Inițiativa a fost lansată de un grup de tineri voluntari locali, condus de Alexandru Volschi și Nazar Colibaba, cu sprijinul mentorului Aurelia Șoșu, și implementată cu o finanțare totală de 69.500 lei.

1 de 6

„Nihoreni: ReStart pe Teren” – un exemplu de inițiativă comunitară reușită

Proiectul a fost realizat în cadrul Programului de granturi mici al Fondului pentru Tineri Rîșcani, implementat de Asociația „Generația Viitorului” și finanțat de Fundația Est-Europeană, din resurse oferite de Suedia. Cofinanțarea a venit din partea Direcției Învățământ, Tineret și Sport Rîșcani a Consiliului Raional Rîșcani și Primăriei satului Nihoreni.

Etapele proiectului au inclus: curățarea terenului, instalarea băncilor și a urnelor, montarea utilajelor sportive și a unui leagăn cu cinci locuri. Activitățile au fost realizate cu implicarea directă a tinerilor voluntari și sprijinul tehnic al specialistului Gheorghe Nedelea.

Momentul culminant a fost evenimentul „Fotbal și prietenie sub cerul Nihorenilor”, organizat pe 28 august, care a reunit echipe din Nihoreni, Rîșcani și Vasileuți, într-o atmosferă de sărbătoare și unitate locală.

Aurelia Șoșu,
corespondentă comunitară

Pe parcursul a trei luni, tinerii au desfășurat mai multe activități, printre care o excursie la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți, precum și au montat și prezentat un spectacol dedicat personalității lui Ștefan cel Mare.

A fost organizată și o șezătoare culturală cu tema „Tradiții și obiceiuri din localitatea natală”, menită să valorifice patrimoniul local.

Autorii proiectului afirmă că noul suport mecanic pentru cortine va face spectacolele mai atractive și va crea condiții moderne pentru desfășurarea activităților artistice.

„Realizarea proiectului ne-a oferit experiențe valoroase și ne-a motivat să ne implicăm mai mult în viața culturală a liceului. Cortinele moderne vor transforma scena într-un spațiu primitor pentru spectacole, serbări și evenimente școlare”, a relatat Alexandra Morari, liderul grupului de inițiativă „Tinerii Actori”.

Proiectul „Actori în devenire” a fost realizat de grupul de inițiativă „Tinerii Actori” în cadrul Programului de granturi mici al Fondului pentru Tineri Rîșcani, implementat de Asociația „Generația Viitorului”, în parteneriat cu Direcția Învățământ, Tineret și Sport Rîșcani, cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia.