12 C
Chișinău
luni, octombrie 25, 2021
  • Prima pagină
  • Trimite un articol
  • Despre noi
  • Contacte

Un agronom de 82 ani din raionul Șoldănești stăpânește circa 100 hectare de terenuri agricole, fiind și un promotor al agriculturii organice

Acasă Articole Salubrizare şi protecţia mediului Un agronom de 82 ani din raionul Șoldănești stăpânește circa 100 hectare...

„Nu mai folosim îngrășăminte și erbicide de trei ani, defel”, spune cu mândrie Nicolae Micu, 82 de ani, agronom de specialitate, dar și de meserie. Practică agricultura de 63 de ani.

În acest an, are în grija sa 94 de ha de secară, cultură pe care o crește prin rotație, ajutând astfel la recuperarea solului și la stârpirea buruienilor. Totodată, e o plantă solicitată, pâinea de secară îmbunătățind digestia. Ploile din acest an au adus roadă bogată, spre deosebire de alți ani, mai secetoși.

Nicolae Micu este beneficiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF) – PNUD, prin intermediul Asociației Patronale „Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova”, singura asociație de fermieri certificați ecologic din țară. El a fost susținut la organizarea producerii compostului, atât de la ferma proprie, cât și de la gospodăriile casnice din satul Olișcani, raionul Șoldănești. Compostul substituie îngrășămintele de sinteză chimică și sporesc pe termen lung materia organică în sol.

Rețetă. Cum să nu sărăcim pământul

Nicolae povestește cum a ajuns să devină un promotor al agriculturii ecologice.

„Eu am trecut prin toate etapele de reorganizare a agriculturii. Am înțeles că fiecare trebuie să-și aducă contribuția pe lumea aceasta, nu doar să consume de pe spatele altuia. Așa nu e corect.

Pentru a trece de la o producție tradițională, cum era până acum, la acesta ecologică, trebuie să îți dorești, să iei o decizie, apoi metode se găsesc. Una din aceste metode este rotația culturilor. Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi așa de fapt sărăcim pământul și le lăsăm nepoților noștri datorii.

Sper că nu o să treacă mult timp până să revenim la ceea ce consumau bunicii, să renunțăm la chimicale. Trebuie să semănăm fără lăcomie, doar culturile cele mai prețuite, fără de care nu poți, să luptăm cu buruienile și să folosim vlaga pământului, ceea ce ne dă el, cu cap, rațional.

Abia de trei ani am trecut și noi la producerea ecologică. Încercăm prin pilda noastră să atragem și pe alți colegi pe calea cea dreaptă și rațională.

Ca beneficiar de subvenții de la stat, ești pedepsit dacă folosești îngrășăminte chimice. Și chiar să nu fim pedepsiți, noi nu avem de gând să ne întoarcem la producția crescută cu îngrășăminte. E ineficient și nesănătos.”

Îngrășămintele organice „lucrează pentru culturi anul împrejur”

La Olișcani, Șoldănești, gospodăria Madino Agro SRL administrează împreună cu Micu&CO SRL, la Onișcani peste 500 de hectare de terenuri agricole. Aici se fac și experimente, semănându-se diverse culturi, pe diferite termene, cu diferită desime, după diferiți premergători, la diferite adâncimi.

Gospodăria deține și o fermă de vite mari cornute și gunoiul de la grajd e folosit ca îngrășământ organic pe câmp:

„El este adus pe câmp. Îl aerisim o dată sau de două ori pe an, temperatura este la 60-70 de grade și toate semințele de buruieni care sunt în gunoi își pierd puterea lor de încolțire. În asemenea mod este produs un îngrășământ concentrat și va fi mai rațional de aplicat”, explică agronomul.

Anual, sunt utilizate aprox. 3600 tone de îngrășământ organic, care acoperă 100  de hectare. În fiecare an, sunt schimbate culturile, dar și porțiunile pe care sunt depuse îngrășămintele.

Gospodăria are în dotare pluguri/discuri speciale care lucrează la adâncimi de 12-14 cm, pentru a nu distruge structura solului și complexul de microorganisme care „lucrează pentru culturi anul împrejur”.

„Natura nu iartă nicio greșeală”

Și cu dăunătorii se luptă, cu „arme” ecologice: „La prun noi avem câțiva gândaci pe care i-am studiat și am dedus că pe gândacul ghebos îl prindem dacă turnăm apă curată în străchini de culoare albastră, de care el e atras. Se adună mulți, câteodată prindem și jumătate de sac pe zi. Schimbăm din nou apa și iarăși se adună. Iată aceste este un experiment reușit”.

Producția de la gospodărie este riguros certificată: „Certificatul înseamnă că noi ne ținem de condițiile care ni se impun și dacă ne ținem, noi putem azi produce, mâine producem și îi putem convinge pe alții să producă producție ecologică”, susține Nicolae Micu.

„Cu producția ecologică încă nu sunt toate puse la locul lor, nici creșterea, nici exportarea, nici asigurarea, nici plățile, dar dacă se vrea, totul e posibil”, mai afirmă Nicolae.

Natura nu iartă nicio greșeală, crede Nicolae: „Noi trebuie să conștientizăm că natura este mai presus de orice lege și trebuie să ne adaptăm toată activitatea noastră față de condițiile climaterice. Mai înainte ploile nu erau chiar la comandă, dar totuși mai la vreme, și primăvara, și toamna. Acum când nu o aștepți atunci vine, când ne trebuie mai  tare ea nu-i defel. Merge nu înspre bine”.

Cel mai bun pământ din Europa e în Moldova

Potrivit Raportului din 2020 privind statutul agriculturii organice și industriei în Moldova, elaborat de EkoConnect, datorită solurilor sale bune, 63% din terenurile din Moldova sunt utilizate în sectorul agricol, aceasta fiind cea mai mare suprafață din Europa, raportată la mărimea teritoriului.

Abuzul de îngrășăminte sintetice și pesticide chimice, monoculturile permanente, alături de lipsa rotației culturilor duc la reducerea biodiversității și a nivelului de materie organică din sol. În consecință, solul degradează și este mai vulnerabil la efectele schimbărilor climatice precum seceta și ploile abundente, erodându-se din cauza vântului și apei. Prin urmare, fertilitatea solului, împreună cu productivitatea acestuia, scad constant.

Produs media al PNUD Moldova

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi actualizat cu toate noutățile

- Advertisment -