Începând cu ora 09.00, miniștrii vor prezenta premierului Raportul de activitate „Un an de guvernare solidară cu oamenii”, a anunțat Guvernul.

Precizăm că Guvernul Gavrilița a fost învestit la 6 august 2021. În acest an, din Cabinetul Gavrilița a plecat vicepremierul Vlad Kulmiski, care a fost înlocuit, după mai multe luni, cu Oleg Serebrian. A fost revocat din funcție și ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost înlocuit, recent, cu Vladimir Bolea.

Acum un an, echipa guvernamentală a Nataliei Gavrilița a anunțat că își propune mai multe obiective, inclusiv să majoreze pensia minimă până la 2.000 de lei, salarii de 15.000 de lei, dezghețarea relațiilor pe plan extern, investiții anuale de 4.5 mlrd. de lei pentru infrastructură și apropierea de UE.

La un an de la alegerile parlamentare anticipate, recent, echipa PAS de la guvernare, anunța într-un eveniment public din fața Parlamentului că multe dintre obiectivele propuse au fost realizare, printre cele mai importante fiind obținerea calității de țară candidat pentru aderarea la UE, majorarea pensiei minime la 2.000 de lei, lansarea programului Satul European cu un buget de 2 mlrd. de lei.

„După o lungă pauză R. Moldova a obținut șansa unei guvernări în care bugetele, instituțiile, legile, proprietățile statului nu sunt împărțite de partide de coaliție, iar responsabilitatea este asumată, nu aruncată de la unul la altul”, susține premierul Natalia Gavrilița.

Premierul s-a referit la gestionarea pandemiei și la o serie de măsuri sociale pentru populație, cum ar fi majorarea salariilor, pensiilor și alocațiilor sociale. În contextul majorării tarifelor la gaze, Gavrilița a declarat că Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru a atenua impactul creșterii tarifelor asupra populației. „Consumul de până la 50 m.c. de gaze naturale va fi calculat la tarif de 6,8 lei, statul va achita diferența de tarif de 4,3 lei, iar consumul de la 50 m.c. la 150 m.c. va fi calculat la tariful de 7,9 lei, statul va achita diferența de tarif de 3,2 lei”, a explicat prim-ministrul.

Natalia Gavrilița a vorbit și despre ajutorul de 600 mil. de euro din partea UE oferiți Moldovei pentru ieșirea din criză și despre relansarea programului economic cu FMI, care va asigura în următorii ani finanțări de 564 de mil. de dolari și va permite stabilitatea și dezvoltarea țării.

Premierul a vorbit și despre curățarea structurilor statului de „oameni compromiși”.

„Am oprit scheme de sute de milioane în achiziții la agențiile de stat”, a spus Gavrilița.

Demnitarul a mai declarat că, împreună cu Parlamentul, este promovată „reforma reală a justiției”.

„Schimbăm nu doar legile, ci și oamenii compromiși, așa cum ne-au cerut cetățenii”, a spus Gavrilița.

„Au rămas multe de făcut? Da! Vestea bună e că avem în față multe sute de zile pentru a lucra împreună pentru o Moldovă în care fiecare trăiește demn, în care fiecare își poate împlini potențialul și în care fiecare are parte de dreptate și de instituții funcționale, pe care te poți baza”, a conchis premierul Natalia Gavrilița.

La 14 noiembrie, se împlinesc 100 de zile de la învestirea Guvernului Gavrilița. Acesta a fost format după ce PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Stela Jemna a fost manager de programe, cu o experiență în coordonarea proiectelor cu finanțare externă și a programelor de dezvoltare a politicilor publice ori proiectelor sociale.

Potrivit Guvernului, noul șef al Cabinetului prim-ministrului are un masterat în domeniul Managementului Administrației Publice la Universitatea Georgia State University din Atlanta, Georgia (SUA) și studii de licență în economie, obținute la Facultatea Finanțe a ASEM.

Stela Jemna este absolventă a programelor Fulbright, Edmund S. Muskie, Programul Edward R. Murrow pentru jurnaliști și a Institutului ASPEN România.

Nu susținut noul Guvernului, deputații din fracțiunile Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și al Partidului „Șor”.

Natalia Garvrilița și-a prezentat echipa și programul de guvernare „Moldova vremurilor bune”. Gavrilița a declarat că echipa sa țintește mai multe obiective majore, printre care reducerea sărăciei, reforma justiției, combaterea corupției, atragerea investițiilor străine și îmbunătățirea sectorului social.

După învestirea Guvernului în Parlament, noii miniștri au depus jurământul în prezența președintei Maiei Sandu. După ceremonie, președinta i-a îndemnat pe miniștri să fie „aproape de oameni”, asigurându-i, totodată, că Guvernul va avea sprijinul Președinției, Parlamentului și al partenerilor de dezvoltare.

După jurământ, premierul Natalia Gavriliță a declarat că întreaga echipă guvernamentală va munci „cu dedicație” pentru realizarea programului.

„Suntem o echipă de profesioniști integri și hotărâți să implementăm în realitate viziunea de transformare a țării. Vom munci cu abnegație și fermitate ca să curățăm instituțiile statului de hoți și corupți, să le facem să lucreze în interesul cetățenilor și să apere interesul public”, a declarat noul premier.

Guvernul Gavrilița are 13 ministere, față de nouă până acum.

Funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare va fi deținută de Vladislav Kulminski, viceprim-ministru pentru Digitalizare – Iurie Țurcanu, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va fi condus de Nicu Popescu, la Ministerul Afacerilor Interne a fost desemnată Ana Revenco, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare – Viorel Gherciu, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – Andrei Spânu, Ministerul Mediului – Iuliana Cantaragiu, Ministerul Apărării – Anatolie Nosatâi, Ministerul Economiei – Sergiu Gaibu, Ministerul Educaţiei și Cercetării – Anatolie Topală, Ministerul Culturii – Sergiu Prodan, Ministerul Finanţelor – Dumitru Budianschi, Ministerul Justiţiei – Sergiu Litvinenco, Ministerul Sănătății – Ala Nemerenco și Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Marcel Spătari.

Vezi și alte subiecte la temă pe Jurnalist.md

• Zece membri ai viitorului Guvern Gavriliță au experiență de activitate în sectorul asociativ
• Ce își propune echipa Nataliei Gavrilița în raport cu mediul asociativ
• Iată ce proiecte majore își propune să realizeze în regiuni viitorul Guvern Gavrilița

Astfel, viitoarea echipă guvernamentală promite să construiască sau să reabiliteze 3000 km de rețele centralizate de apă și canalizare; 3000 km de drumuri și străzi rurale, 2800 km de drumuri naționale care se află în stare rea și foarte rea. Guvernul Gavrilița se angajează să construiască poligoane moderne de stocare a deșeurilor în toate regiunile țării și va implementa tehnologii de sortare și reciclare a deșeurilor.

Un alt obiectiv major anunțat de viitorul Guvern este construirea sau reabilita a nouă stații de epurare în orașele Edineț, Soroca, Orhei, Ungheni, Hâncești, Comrat, Strășeni, Ceadâr-Lunga și Cahul.

„Vom renova cel puțin 500 de grădinițe și vom extinde serviciile de creșe-grădinițe. Toate școlile și grădinițele vor avea WC-uri și sisteme sanitare moderne”, se arată în programul de guvernare „Moldova vremurilor bune”.

Alte proiecte anunțate:

• Construirea a două spitale regionale moderne – la Cahul și la Bălți;
• Instalarea sau reabilita sistemul de iluminat modern pe 10.000 km de străzi și drumuri comunale;
• Construirea caii ferate europene până la Chișinău;
• Construirea a două poduri peste Prut (Ungheni și Leova) și un pod peste Nistru (Iampol-Cosăuți). Reabilitarea podului Giurgiulești-Galați;
• Finalizarea construcției stației electrice de tip back-to-back la Vulcănești și a liniei de transport între Vulcănești și Chișinău;
• Asigurarea funcționalității gazoductului Iași-Ungheni;
• Reabilitarea termică și reparația fațadelor la 20% din blocuri din țară;
• Dezvoltarea transportului modern în principalele orașe din țară – Chișinău, Bălți, Cahul, Soroca, Orhei, Edineț;
• Examinarea fezabilității reabilitării aeroporturilor regionale Bălți-Leadoveni și Mărculești;
• Repararea capitală a nodului hidrotehnic Costești-Stânca.

Guvernul Gavrilița și programul de guvernare ar urma să primească votul de încredere al Parlamentului vineri, 6 august.

Vicepremierul desemnat pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a fost președintele Institutului pentru Inițiative Strategice – o organizație neguvernamentală specializată pe cinci domenii. Anterior, Kulminski a activat în cadrul Băncii Mondiale, a fost expert politic la Ambasada SUA și cea a Marii Britanii.

Nicu Popescu, propus la postul de ministru de Externe, este director al programului Europa extinsă la Consiliul European pentru Relații Externe (Paris). Anterior, a fost consultant PNUD în Executivul de la Chișinău.

Iar Ana Revenco, propusă la funcția de ministru de Interne, este fondatoarea și fosta directoare a Centrului „La Strada Moldova”, expertă în diverse organizații internaționale. Dacă va fi învestit Guvernul Gavrilița, Ana Revenco va deveni prima femeie care va conduce MAI.

Juristul Sergiu Litvinenco, propus pentru funcția de ministru al Justiției, a fost consultant juridic în mai multe proiecte cu finanțare externă.

Se cunoaște că Viorel Gherciu, propus la funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Prelucrătoare, a fost anterior coordonator de proiect în implementarea politicilor agroalimentare din cadrul BEI în Ucraina. Viorel Gherciu este președintele Asociației „ProRuralInvest”.

Și ministrul propus pentru Mediu, Iuliana Cantaragiu, deține o experiență de activitate de peste două decenii în sectorul asociativ. A făcut parte din conducerea Asociației „Centrul Național de Mediu”, din Consiliul Național al ONG-urilor, Platforma Societății Civile RM-UE și a activat în diverse proiecte de protecție a mediului cu finanțare externă.

Matematicianul și economistul Dumitru Budianschi, propus la postul de ministru al Finanțelor, este de mai mulți ani director de program la Centrul Analitic „Expert-Grup”. A fost expert și consultant financiar în mai multe proiecte internaționale.

Un alt director de program la Centrul Analitic „Expert-Grup”, Sergiu Gaibu, a fost desemnat ministru al Economiei. Gaibu a fost expert în mai multe proiecte internaționale, expert asociat al IDIS „Viitorul” și a avut multiple colaborări cu organizații internaționale și bancare.

Marcel Spatari, propus la funcția de ministru al Muncii și Protecției Sociale, este expert și director general al „Syndex România” – una dintre mari companii de consultanță și susținere a salariaților.

Iar cunoscutul regizor, Sergiu Prodan, a fost, în perioada 2013-2017, președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova – o asociație ce reunește aproximativ 200 de membri din toate sectoarele cinema/TV.

Guvernul Gavrilița și programul de activitate ar putea obține votul de încredere al Parlamentului vineri, 6 august.