O conferință națională pe tema rolului pe care îl joacă „amicus cruiae”*, instrument de dialog cu instanțele de judecată, inclusiv pe cazurile privind egalitatea și nedescriminarea, a avut loc, marți, la Chișinău. Subiectul a fost discutat de experți naționali și străini, magistrați și avocați. În cadrul conferinței a fost prezentat și un raport de monitorizare al impactului „amicus cruiae” în hotărârile emise de instanțele judiciare.
Raportul conține date cu privire la mai multe documente „amicus cruiae” depuse de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe cauzele de discriminare în instanțele judiciare.
Timp de 11 luni, în perioada martie 2021-ianuarie 2022, au fost elaborate și depuse în litigiile de discriminare în instanțele de judecată 20 de documente de „amicus curiae”. Circa 33% dintre concluziile de „amicus curiae” pe cauzele finalizate în instanță au contribuit la schimbarea așteptată. Pe 25% din cauze, acțiunile mai sunt în proces de examinare, o parte dintre ele fiind contestate în instanța ierarhic superioară, iar în 45% din cauze, cererile au fost respinse ca neîntemeiate sau declarate inadmisibile.
Conferința națională a fost parte a proiectului „Advocacy pentru o protecţie mai bună împotriva discriminării”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Proiectul este finanțat de UE şi Suedia.
CE SPUN EXPERȚII?
Președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (CPEDAE), Ian Feldman: „Am fost primii care am creat pe platforma noastră online posibilitatea de a publica cazurile cele mai importante, de rezonanță socială, unde ONG-urle pot să depună un „amicus curiae”. Pe site publicăm o descriere simplă a speței. Am fost primii la acest capitol.”
Olga Bulmaga (CPEDAE): „În 2021 au fost depuse 20 de „amicus curiae”. Acestea au vizat, în mare parte, protecția socială, sistemul de justiție dreptul la locuință sau în câmpul muncii. Opt „amicus curiae” au fost depuse la Curtea Constituțională, opt la judecătoria Chișinău, altele la Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiție și Judecătoria Strășeni.”
Președintele Fundației Est-Europeană, Sorin Mereacre: Promovăm prin acest proiect „amicus curiae”, ca un instrument de dialog cu instanțele judecătorești, Curtea Constituțională, cu cei care iau decizii în cazurile nedescriminare, pentru a asigura un dialog permanent. (…) Am constatat că instanțele sunt deschise în sensul aplicării instrumentului „amicus curiae”. Este important să promovăm aplicarea mai largă a acestuia pentru a ușura munca magistraților. Este important ca „amicus curiae” să fie perceput ca un instrument de dialog și nu ca pe o presiune pe instanță.”
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (România), Asztalos Csaba Ferenc: „În domeniul nedescriminării, România a începu cu 10-12 ani mai devreme decât Moldova, dar este impresionantă evoluția pe care a înregistrat-o RM în acești zece ani, de când a fost adoptată legislația andiscriminare a fost înființată instituția de egalitate. (…) Instrumentul de „amicus curie” (…) a devenit parte a dialogului oficial între puterea judecătorească și actorii publici. Se impune un dialog mai aplicat între magistrați și reprezentanții Consiliului de egalitate și cu societatea civilă pentru a înregistra progrese pe teme ce reprezintă o dilemă sau în care există opinii contrare (…) E nevoie de crearea unor spații de dialog profesional, care să fie organizate periodic între judecători, procurori, avocați, reprezentanți ai Consiliului. Este importantă formarea continuă la nivelul magistraților.”
*Amicus curiae este, în mod literal, „un prieten al curţii”, care să ajute instanța de judecată să adopte o hotărâre în cunoștință de cauză cu conceptele din domeniul egalității și nediscriminării și jurisprudența relevantă obiectului examinării.
