Duminică, 27 octombrie, a avut loc prima și probabil unica dezbatere dintre candidații celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din R. Moldova: Maia Sandu – actualul președinte, susținută de PAS și Alexandr Stoianoglo – candidat independent, susținut de PSRM.
Compania sociologică iData a analizat integral discursurile celor doi candidați din cele circa 75 de minute de dezbateri și a venit cu următoarele rezultate:
Maia Sandu a fost candidatul care a vorbit cel mai mult ca timp, dar și a utilizat cele mai multe cuvinte în total – 5288, dar nu și cele mai multe cuvinte diferite 846 cuvinte unice față de 910 cuvinte unice utilizate de Alexandr Stoianoglo. De menționat că doar 327 de cuvinte unice au fost rostite în discursurile lor de ambii candidați. În același timp, Alexandr Stoianoglo a utilizat 3756 cuvinte în total, adică cu 30% mai puține decât Maia Sandu.
Numărul total de intervenții a fost 56, inclusiv 26 ale doamnei Maia Sandu și 28 ale domnului Alexandr Stoianoglo, totuși, lungimea medie în cuvinte a fiecărei intervenții a fost diferită – pentru Maia Sandu – 203 cuvinte și pentru Alexandr Stoianoglo – 134 cuvinte sau cu o treime mai puțin. Numărul total de propoziții rostite de dna Sandu a fost de 227, inclusiv 43 dintre ele au fost întrebări directe sau retorice sau 18.9% din toate propozițiile au fost întrebări. În același timp, dl. Stoianoglo a adresat doar 16 propoziții întrebătoare, sau doar 8.8% din cele 182 de propoziții rostite de dlui. Dintre întrebări practic lipsește tehnica întrebărilor retorice în discurs. Astfel, dna Sandu a rostit de 2.7 ori mai multe propoziții interogative decât dl Stoianoglo.
Despre cuvinte
Cele mai des utilizate 10 cuvinte de dna Sandu au fost: cetățeni (46 ori), oameni (37), Moldova (34), țara (34), Stoianoglo (25), trebuie (24), spuneți (16), știți (16), acum (15) și bani (13). Pentru dl Stoianoglo top-10 cuvinte utilizate arată astfel: Moldova (25), oameni (23), întrebare (22), acum (15), Sandu (12), făcut (11), вы (11), europeană (10), noștri (10), trebuie (9). De menționat că multe din aceste cuvinte apar în ambele topuri, de exemplu. Moldova (34 la Sandu și 25 la Stoianoglo), oameni (37 Sandu, 23 Stoianoglo), trebuie (24 Sandu, 9 Stoianoglo). De menționat că termenul europeană a fost utilizat mai des de Alexandr Stoianoglo, decât de Maia Sandu.
Cele mai populare nume de persoane utilizate de candidați:
Maia Sandu a rostit de 25 de ori numele contracandidatului său, Alexandr Stoianoglo, de 7 ori numele Igor Dodon, de 5 ori Veaceslav Platon și de 4 ori Ilan Șor. Pe de altă parte, dl Stoianoglo a menționat de 13 ori numele Maiei Sandu, de 3 ori a lui Ilan Șor și de 2 ori a lui Veaceslav Platon.
Ambii candidați au menționat cel mai des R. Moldova în discursurile lor când e vorba de țări sau uniuni de țări. Dna Sandu a menționat de 34 de ori și dl Stoianoglo de 25 de ori. La capitolul număr diferit de țări menționate, dna Sandu a menționat 5, inclusiv Republica Moldova, România (7 ori), Uniunea Europeană (7 ori), Ucraina (5 ori) și Rusia (3 ori), în timp ce Alexandr Stoianoglo a menționat 9 state și uniuni statale, inclusiv Republica Moldova, România (12), Ucraina (9), Uniunea Europeană (6), Rusia (5), Statele Unite (1), China (1), Polonia (1) și Turcia (1).
Limbi și stiluri
În general, dezbaterile s-au desfășurat în limba română. Totuși, ambii candidați au vorbit și în limba rusă, cu mențiunea că 12.6% din propozițiile rostite de dl Stoianoglo au fost în rusă și doar 2.2% din propozițiile rostite de dna Sandu au fost în această limbă. În total dna Sandu a formulat doar 5 propoziții în limba rusă, iar Alexandr Stoianoglo – 23.
Analiza dezbaterii dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo scoate în evidență diferențele semnificative de stil și strategie discursivă ale celor doi candidați în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Maia Sandu, având limba română ca limbă maternă, a optat pentru un discurs extins și detaliat, utilizând un număr semnificativ mai mare de cuvinte și intervenții mai lungi. Aceasta sugerează o abordare complexă și elaborată, menită să clarifice și să argumenteze punctele sale de vedere. De asemenea, numărul mare de întrebări retorice și interogative arată o tendință de a stimula reflecția și implicarea publicului, invitându-i să ia în considerare provocările și soluțiile propuse.
În contrast, Alexandr Stoianoglo, a cărui limbă de bază nu este româna, a avut intervenții mai scurte și mai concentrate, dar a folosit un număr mai mare de cuvinte unice. Acest lucru sugerează un stil de comunicare mai direct, cu o variabilitate mai mare în expresii, poate pentru a compensa faptul că nu are aceeași fluență în limba română ca și contracandidata sa. De asemenea, utilizarea frecventă a limbii ruse în discurs, mult mai pronunțată decât în cazul Maiei Sandu, denotă o încercare clară de a se adresa electoratului vorbitor de limbă rusă și de a se conecta cu acest segment important al populației.
Mihai Bologan,
dr. științe economice,
director iData
