Apa dulce, esențială pentru consumul uman, constituie doar 1% din totalul resurselor de apă de pe planetă. Această apă este distribuită în apele de suprafață (fluvii, râuri, lacuri) și în apele subterane. O treime din populația globală trăiește în zone unde consumul de apă depășește rezervele disponibile.
Hidrografia Republicii Moldova include toate tipurile de unități acvatice, de la fluvii și râuri la lacuri și ape subterane. Cu o rețea densă de peste 3100 de râuri mici și pâraie, lungimea totală a rețelei hidrografice depășește 16.000 km. Râurile Nistru, Prut, Răut și Bâc sunt printre cele mai mari din țară.
O mare parte din populația rurală și parțial din municipiul Bălți se alimentează din fântâni de suprafață, dintre care 70% nu respectă standardele igienice. Calitatea apei din apeducte este afectată de starea sistemului de livrare.
În nordul țării, fluviul Nistru și râul Prut sunt resurse vitale. Un studiu recent indică că în 2021, calitatea apei fluviului Nistru la Soroca era foarte bună. Totuși, râurile mici din bazinul Nistrului, precum Răut și afluenții săi, sunt moderate sau foarte poluate. Calitatea apei râului Prut variază între „poluată moderat” și „foarte poluată”.
Una dintre problemele majore este lipsa instalațiilor moderne de epurare a apelor reziduale. Este necesară implementarea tehnologiilor moderne de epurare și crearea zonelor de protecție pentru bazinul acvatic.
Legea Republicii Moldova Nr. 182 din 2019 stabilește proceduri pentru analiza și verificarea calității apei potabile din sursele rurale, cu verificări regulate pentru parametrii chimici și microbiologici.
Luminița Băbuță,
jurnalist comunitar