Memorandumul prevede o serie de colaborări, inclusiv implementarea conceptului „Orașul Solidarității”. Această inițiativă are ca scop promovarea protecției și incluziunii refugiaților, solicitanților de azil, apatrizilor și a membrilor comunităților-gazdă în zonele urbane și suburbane.

„Suntem conștienți de provocările cu care se confruntă refugiații și cei strămutați forțat, și ne angajăm să le oferim tot sprijinul necesar pentru a se integra în societatea noastră”, a declarat Ion Ceban, Primarul municipiului Chișinău. „Colaborarea cu UNHCR este esențială pentru a ne asigura că oferim o asistență coordonată și eficientă.”

Potrivit UNHCR, în municipiul Chișinău se află peste 40.000 de refugiați din Ucraina, precum și sute de persoane din alte țări. De asemenea, capitala găzduiește aproape 28.000 de persoane cu statut de protecție temporară.

„Semnarea acestui memorandum este un pas important pentru a consolida sprijinul acordat refugiaților și celor strămutați forțat din Chișinău”, a declarat Dominik Zehnder, Reprezentantul UNHCR în Moldova. „Suntem recunoscători Primăriei Chișinău pentru parteneriatul său și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm pentru a implementa programe care să le ofere refugiaților șansa de a-și construi un viitor mai bun în Moldova.”

Memorandumul face parte din eforturile mai ample ale Primăriei Chișinău de a sprijini refugiații și cei strămutați forțat. Municipalitatea a oferit deja asistență umanitară, inclusiv cazare, hrană și asistență medicală. De asemenea, a facilitat accesul refugiaților la educație și la piața muncii.

Colaborarea dintre Primăria Chișinău și UNHCR va contribui la îmbunătățirea vieții refugiaților și a celor strămutați forțat din municipiu și la integrarea lor în comunitatea locală.

Pentru Viorica, Taxobeni este localitatea de baștină, pe care însă valurile vieții au dus-o în Ucraina. La Taxobeni locuiește mama Vioricăi.

La Taxobeni, Viorica a revenit la 8 aprilie anul trecut, iar în septembrie a plecat în Ucraina să o aducă în localitate și pe soacra ei, care era într-o regiune aflată sub ocupația rusă. Ambele deja au ajuns la Taxobeni, după ce au parcurs un drum dificil dinspre Ucraina spre Moldova.

După cum își amintesc femeile, la vamă au fost întâmpinate călduros, având parte de o atenție deosebită, de consiliere psihologică și de ajutor umanitar. Viorica și Tamara spun că o asemenea atitudine le-a adus liniște în suflet și le sunt recunoscătoare oamenilor din Moldova.

Pentru că e originară din Taxobeni, Viorica, s-a integrat și s-a adaptat mai ușor, iar în cazul soacrei ei, traumatizată de război, procesul a durat un pic mai mult.

Medic de formare în Ucraina, Viorica s-a implicat în activități de instruire la Taxobeni pe teme de sănătate, iar atunci îi este solicitat ajutorul dânsei, ea ajută cu dedicație.

Și Viorica, și Tamara spun că speră să revină cât mai curând pacea în Ucraina și că vor putea reveni acasă la cei dragi, care acum își apăra patria.

Sergiu Onofrei,
corespondent comunitar, s. Taxobeni, Fălești

La cei 31 de ani de independență a Ucrainei, spicherul Igor Grosu, a adresat un mesaj, în care a subliniat că  poporul ucrainean este de neînfrânt, este un popor liber și demn și va dăinui mulți ani înainte.

„R. Moldova este alături de poporul ucrainean și va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Lumea liberă va fi alături de Ucraina până la victorie”, a menționat Igor Grosu.

Spicherul a mai declarat că Ucraina continuă să lupte cu un curaj nemărginit pentru libertatea și demnitatea poporului său, dar și pentru libertatea Moldovei.

„Asta vom continua să le transmitem ucrainenilor și ucrainencelor: La mulți ani, Ucraina! Слава Україні!”, a accentuat Igor Grosu.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi dimineață, potrivit TASS, declanșarea unei operațiuni în estul Ucrainei.

Presa occidentală scrie despre o invazie rusă în estul Ucrainei și debarcarea de trupe în Odesa.

Apelul a fost făcut în contextul evoluțiilor de securitate din proximitatea Ucrainei, precum și a anunțurilor unor companii aeriene de a-și suspenda zborurile spre/dinspre Ucraina.

MAEIE recomandă cu prioritate cetățenilor moldoveni evitarea oricărei deplasări în regiunile de est ale Ucrainei.

„În eventualitatea rămânerii pe teritoriul Ucrainei, îndemnăm cetățenii moldoveni să manifeste prudență la planificarea deplasărilor și să evite zonele unde se desfășoară evenimente cu participarea unui număr mare de persoane”, se arată în apelul diplomației de la Chișinău.

Deocamdată, ambasada Moldovei de la Kiev și consulatul de la Odesa rămân operaţionale şi acţionează în direcţia acordării asistenţei şi protecţiei consulare cetățenilor aflați pe teritoriul Ucrainei.

Liniile de telefon de urgență a misiunilor diplomatice sunt constituite și active în regim de permanență (24/7):

• Kiev: +38 068 384 2016 sau la adresa de email: kiev@mfa.gov.md,
• Odesa: +380 99 242 0835 sau la adresa de email: odesa@mfa.gov.md
• Centrul de apel al MAEIE poate fi contactat la numerele de telefon 0 80 090 990 – gratuit de la telefonul fix din orice localitate a RM sau numărul +373 22 23 20 02 (inclusiv din străinătate), sau email: call.center@mfa.gov.md.

Danilov a declarat, vineri, într-un briefing că guvernul ucrainean va examina chestiunea cu privire la acordarea ajutorului cu livrarea gazelor în R. Moldova.

„Prim-ministrul Ucrainei a primit o scrisoare de la omologul său cu rugămintea de a oferi ajutor în evitarea unei situații complicate, în contextul șantajului pe care-l exercită „Gazprom”, a explicat Danilov, citat de Interfax.

Ulterior, acesta a explicat, potrivit Interfax, că gazele vor fi livrate pe datorie, iar apoi Moldova va returna resursele utilizate.

Precizăm că presa rusă a scris, aseară, că negocierile moldo-ruse pe tema gazelor, care au avut loc joi și vineri la administrația prezidențială de la Moscova, ar fi eșuat. Partea moldoveană ar fi insistat asupra unui preț de două ori mai mic decât cel de piață.

Guvernul nu a comentat, deocamdată, situația.

Ieri dimineața, însă, premierul Natalia Gavrilița a declarat într-un briefing pe tema gazelor și negocierilor de la Moscova că „situația s-a mișcat din loc, dar la moment nu avem o înțelegere nouă definitivată și nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final.”

Vineri, Parlamentul de la Chișinău a declarat, la solicitarea Guvernului, stare de urgență în țară pe o perioadă de 30 de zile, până la 20 noiembrie. Aceasta pentru a oferi autorităților posibilități de a adopta decizii rapide și de a aplica pârghii de asigurare cu gaze a țării, inclusiv din surse alternative.