Bustul este amplasat în centrul localității, iar inițiativa aparține primarului satului Abaclia, Victor Niculiță.

Lucrarea a fost realizată din bronz de sculptorul Veaceslav Jiglițchi, cu  contribuția primăriei comunei Mănești, județul Prahova (primar – Constantin Nițoi), localitate înfrățită cu Abaclia, și din donațiile localnicilor.

Printre participanții la evenimentul de dezvelire a bustului voievodului a participat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, reprezentanți ai administrației publice locale din R. Moldova și România.

Pe 2 iulie s-au împlinit 521 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

La ceremonia de dezvelire a bustului a participat și o delegație a Consiliului Județean Iași, reprezentanți ai unor administrații locale din R. Moldova, săteni și oameni de cultură.

• Pe aceeași temă: De la înălțimea zborului de pasăre – Fântâna Cadânei de la nordul Moldovei, unde Ștefan cel Mare a purtat o bătălie împotriva tătarilor

Tot ieri, la Lipnic, s-a desfășurat a treia ediție a Festivalului Cântecului Folcloric „De dragoste, de dor, de cătănie…”, eveniment ce a adunat ansambluri folclorice din diferite colțuri ale țării. În cadrul evenimentului a avut loc și un târg al meșteri populari și spectacole ale artiștilor locali.

1 de 10

Bustul lui Ștefan cel Mare a fost instalat în fața Primăriei Opaci, iar cel al lui Ion Ungureanu în curtea Gimnaziului „Ion Ungureanu” din localitate.

Soclurile monumentelor au fost realizate din piatră de Cosăuți de către Vladislav Lozan. Bustul lui Ștefan cel Mare a fost realizat de sculptorul Mihai Croitoru, iar cel al lui Ion Ungureanu de către sculptorul Veaceslav Jiglițki.

Roman Pinteac din Opaci a acoperit toate cheltuielile pentru realizarea monumentelor, iar Primăria locală a suportat cheltuielile de amenajare.

„A fost un vis de-al meu. În familia noastră a fost cultivată o dragoste mare față de neam și țară. Așa am fost noi educați în familie. Ștefan cel Mare a fost mereu pentru noi pildă cum trebuie să-ți iubești țara”, a spus Roman Pinteac pentru Jurnalist.md.

Roman Pinteac spune că a muncit un an în Germania pentru a aduna bani ca să finanțeze realizarea celor trei monumente la Opaci.

Regretatul om de cultură, Ion Ungureanu, a fost originar din Opaci, Căușeni.

Mai puțin obișnuit este că figura voievodului a fost făcută din beton, iar imaginile filmate de Publika TV arată că acesta a fost vopsit în culoare galben-aurie. Inedit este că ideea realizării monumentului i-a venit lui „badea” Andrei Vicol, un localnic care s-a gândit să amenajeze un parc la Munteni în care să existe și statuia lui Ștefan cel Mare, tot el fiind și finanțatorul principal al monumentului.

Cel care a acceptat provocare a de a-l înveșnici pe domnitor în beton este Ion Oleinic. Lucrul asupra sculpturii a durat jumătate de an.

Monumentul de la Munteni se vrea o replică a statuii lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului. Autorul monumentului a spus că a lucrat mai mult intuitiv.

Citește și Stejarul lui Ștefan cel Mare de la Cobâlea are… un urmaș

Destinație turistică importantă, Fântâna Cadânei este puțin vizitată de turiști pentru că este greu accesibilă. Jurnalist.md vă oferă posibilitatea să vizitați virtual acest loc minunat de la Lipnic.

Fântâna Cadânei a fost amenajată și sfințită în 2014.

Iarba necosită, foarte înaltă, din jurul Fântânii Cadânei sugerează că turiștii nu au mai călcat demult pe acest loc. Situația poate fi explicată prin faptul că este un loc greu accesibil, o destinație turistică ascunsă de ochii lumii.

Fântâna Cadânei e la o aruncătură de băț de Naslvacea, punctul extrem din nordul R. Moldova de la hotarul cu Ucraina, spune jurnalistul, Ion Urușciuc, care a vizitat duminică aceste locuri.

Jurnalistul ne-a comunicat că Fântâna Cadânei, ca obiectiv turistic, este păstrat bine, doar că pare puțin vizitat.

Fântână a Cadânei a fost inaugurată la sfârșitul lunii iunie 2014, tot atunci fiind sfințită.

Legenda spune că din această fântână au băut apă oștenii lui Ștefan cel Mare. De aici, spun cronicele, ar fi început lupta dintre Ştefan cel Mare şi hanul Mamac.

În cadrul proiectului va fi restaurată Cetatea Soroca și statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt de la Vaslui, unde, la 1475, Ștefan cel Mare a înscris o victorie strălucită împotriva oștirilor otomane. Statuia din bronz a domnitorului are aproape șapte metri înălțime și o greutate de 19 tone și este așezată pe un soclu înalt de opt metri.

Conferința de lansare a proiectului transfrontalier a avut loc la Soroca joi, 22 iulie, eveniment la care au participat parteneri de proiect, donatori, autorități locale și arhitecți.

„Suportul acordat de UE este  semnificativ. Aceasta demonstrează importanța culturii pentru UE, iar valorificarea patrimoniului cultural a fost, în mod tradițional, unul dintre obiectivele principale  ale cooperării dintre UE și R. Moldova”, a spus Ion Guzun, reprezentantul Delegației UE la Chișinău.

Autorii proiectului de restaurare a Cetății Soroca sunt arhitecții Trifan Semion și Vasile Eremciuc. Cele mai importante lucrări se vor axa pe restaurarea și consolidarea pereților fortăreței și a celor 12 cazemate. Multe din elementele viitoarelor lucrări de restaurare, cum ar fi zidăria și lemnul utilizat, au fost inspirate din Cetățile lui Ștefan cel Mare de la Suceava și Putina. Conceptul de restaurare a Cetății Soroca a fost elaborat în baza documentelor de arhivă.

„Vor fi făcute lucrări de restaurare și consolidare a zidurilor cetății, a turnurilor doi, patru și cinci. Cetatea a fost construită din calcar moale, care e foarte sensibil la precipitații. Vor fi făcute mai multe lucrări pentru accesibilitatea și funcționalitatea cetății ca muzeu – vor fi reconstituite terasele și cazematele. Va fi reconstituită și fântâna din centrul cetății”, a explicat arhitectul Vasile Eremciuc .

Directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, Nicolae Bulat, spune că de pe urma implementării acestui proiect va avea de câștigat, în primul rând, Soroca și împrejurimile ținutului. Bulat afirmă că fortificarea zidurilor erau necesare, la fel cum sunt necesare și efectuarea altor lucrări.

„Important că va fi făcut o galerie, pentru că în Cetate nu ai unde face expoziții, unde să putem reda viața de garnizoană, unde să există vitrine muzeistice cu obiecte găsite pe teritoriul Cetății. E nevoie și de revopsirea acoperișurilor turnurilor ca să nu putrezească șindrila, dar și de instalarea unui sistem de uluce. De asemenea, avem nevoie de plase sub acoperișuri împotriva porumbeilor, căci ne confruntăm cu o adevărat invazie a porumbeilor, mai ales iarna”, a afirmat Nicolae Bulat într-o discuție cu Jurnalist.md.

Precizăm că prima etapă a restaurării Cetății Soroca a avut loc între 2013-2015, în cadrul proiectului transfrontalier „Bijuterii medievale”, care a presupus efectuarea unor lucrări de restaurare la câteva fortărețe din România, Moldova și Ucraina. În acel proiect, pentru renovarea Cetății Soroca a fost cheltuită suma de 2 milioane de euro.

Cetatea Soroca datează cu sec. XV și ar fi fost înălțată inițial din lemn la îndemnul lui Ștefan cel Mare. Ulterior, în sec. XVI, a fost clădită din piatră, la indicația lui Petru Rareș.