Subiectul respectiv a fost propus de consilieri încă la 9 septembrie, ziua în care a decedat Nicolae Bulat.

Cunoscutul istoric din Soroca Nicolae Bulat, care a fost mai mulți ani director al Muzeului din Soroca, a decedat în data de 9 septembrie, la vârsta de 70 de ani.

Nicolae Bulat a semnat mai multe publicații, printre care: monografia „Județul Soroca. File de istorie” (2000), broșura de promovare a turismului rural „Pe-un picior de plai, pe o gură de rai”, „Descoperă. Explorează. Studiază” (2003), volumul de povestiri „Jupânița cea frumoasă” (2011), „Cetatea Soroca – istorie, memorie și tradiții seculare” (2015), „În căutarea unui mare erou, Generalul Stan Poetaș” (2020).

• Muzeul din Soroca ar putea purta numele lui Nicolae Bulat

Pentru inițierea proiectului respectiv s-a vota în unanimitate, precizează CR Soroca. Subiectul urmează să fie discutat la una din apropiatele ședințe ale forului raional.

Nicolae Bulat a fost director a Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca și Cetățean de Onoare al raionului Soroca. Nicolae Bulat a fost asociat cu Cetatea Soroca, fiind supranumit „străjerul” sau „pârcălabul” Cetății Soroca.

Funeraliile lui Nicolae Bulat vor avea loc marți, 13 septembrie.

Nicolae Bulat a semnat mai multe publicații, printre care: monografia „Județul Soroca. File de istorie” (2000), broșura de promovare a turismului rural „Pe-un picior de plai, pe o gură de rai”, „Descoperă. Explorează. Studiază” (2003), volumul de povestiri „Jupânița cea frumoasă” (2011), „Cetatea Soroca – istorie, memorie și tradiții seculare” (2015), „În căutarea unui mare erou, Generalul Stan Poetaș” (2020).

Nicolae Bulat este cavaler al „Ordinului Republicii” și al Ordinului „Steaua României” în grad de Ofițer.

• „Pârcălabul” Cetății Soroca, Nicolae Bulat are nevoie de ajutor! E în puterea fiecăruia dintre noi să-i întindem mâna 
• „Pârcălabul” Cetății Soroca, Nicolae Bulat, la 70 de ani: nu mă socot de 70 de ani, dar mă întreb de ce unii la 40 sunt bătrâni de tot

Nicolae Bulat a fost supus la șase intervenții chirurgicale pe creier și este în suferință de mai bine de o lună.

„Familia domnului Bulat este epuizată și disperată. Putem face transfer bancar pe contul personal al domnului Nicolae Bulat și de a lua o decizie de a-l transporta la o clinică peste hotare”, a scris pe Facebook fostul deputat Alexandru Cimbriciuc din Soroca.

Nicolae Bulat a împlinit la începutul acestui an vârsta de 70 de ani.

„Eu mă socot tânăr. Eu mă întreb de ce unii de 35, 40 sau 55 de ani de ani sunt bătrâni de tot. Bătrâni la mentalitate”, spunea atunci într-un interviu Nicolae Bulat.

Viața, spunea „pârcălabul Cetății Soroca, nu se termină la 70 de ani, iar bătrânețea începe la 80.

• VIDEO. „Pârcălabul” Cetății Soroca, Nicolae Bulat, la 70 de ani: nu mă socot de 70 de ani, dar mă întreb de ce unii la 40 sunt bătrâni de tot

Într-un interviu acordat colegilor noștri din Soroca, Nicolae Bulat spune că nu se consideră de 70 de ani și nici nu vrea să se gândească la așa ceva.

„Eu mă socot tânăr. Eu mă întreb de ce unii de 35, 40 sau 55 de ani de ani sunt bătrâni de tot. Bătrâni la mentalitate”, spune Nicolae Bulat.

Viața, spune omagiatul, nu se termină la 70 de ani, iar bătrânețea începe la 80.

„Visul meu este, cum spunea tatăl meu, să ajung la 101. Un an să fie al meu ca să-l pot da celui de lângă mine ca să poate ajunge tot la o sută de ani”, spune omul Cetății.

Nicolae Bulat S-a născut în 1952, în satul Cureșnița, raionul Soroca. Anterior, a fost decorat anterior cu „Ordinului Republicii” și al Ordinului „Steaua României” în grad de Ofițer. Nicolae Bulat a semnat mai multe publicații. Este autor al volumelor „Jupânița cea frumoasă” (2011), „Cetatea Soroca – istorie, memorie și tradiții seculare” (2015), „În căutarea unui mare erou, Generalul Stan Poetaș” (2020).

În cadrul proiectului va fi restaurată Cetatea Soroca și statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt de la Vaslui, unde, la 1475, Ștefan cel Mare a înscris o victorie strălucită împotriva oștirilor otomane. Statuia din bronz a domnitorului are aproape șapte metri înălțime și o greutate de 19 tone și este așezată pe un soclu înalt de opt metri.

Conferința de lansare a proiectului transfrontalier a avut loc la Soroca joi, 22 iulie, eveniment la care au participat parteneri de proiect, donatori, autorități locale și arhitecți.

„Suportul acordat de UE este  semnificativ. Aceasta demonstrează importanța culturii pentru UE, iar valorificarea patrimoniului cultural a fost, în mod tradițional, unul dintre obiectivele principale  ale cooperării dintre UE și R. Moldova”, a spus Ion Guzun, reprezentantul Delegației UE la Chișinău.

Autorii proiectului de restaurare a Cetății Soroca sunt arhitecții Trifan Semion și Vasile Eremciuc. Cele mai importante lucrări se vor axa pe restaurarea și consolidarea pereților fortăreței și a celor 12 cazemate. Multe din elementele viitoarelor lucrări de restaurare, cum ar fi zidăria și lemnul utilizat, au fost inspirate din Cetățile lui Ștefan cel Mare de la Suceava și Putina. Conceptul de restaurare a Cetății Soroca a fost elaborat în baza documentelor de arhivă.

„Vor fi făcute lucrări de restaurare și consolidare a zidurilor cetății, a turnurilor doi, patru și cinci. Cetatea a fost construită din calcar moale, care e foarte sensibil la precipitații. Vor fi făcute mai multe lucrări pentru accesibilitatea și funcționalitatea cetății ca muzeu – vor fi reconstituite terasele și cazematele. Va fi reconstituită și fântâna din centrul cetății”, a explicat arhitectul Vasile Eremciuc .

Directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, Nicolae Bulat, spune că de pe urma implementării acestui proiect va avea de câștigat, în primul rând, Soroca și împrejurimile ținutului. Bulat afirmă că fortificarea zidurilor erau necesare, la fel cum sunt necesare și efectuarea altor lucrări.

„Important că va fi făcut o galerie, pentru că în Cetate nu ai unde face expoziții, unde să putem reda viața de garnizoană, unde să există vitrine muzeistice cu obiecte găsite pe teritoriul Cetății. E nevoie și de revopsirea acoperișurilor turnurilor ca să nu putrezească șindrila, dar și de instalarea unui sistem de uluce. De asemenea, avem nevoie de plase sub acoperișuri împotriva porumbeilor, căci ne confruntăm cu o adevărat invazie a porumbeilor, mai ales iarna”, a afirmat Nicolae Bulat într-o discuție cu Jurnalist.md.

Precizăm că prima etapă a restaurării Cetății Soroca a avut loc între 2013-2015, în cadrul proiectului transfrontalier „Bijuterii medievale”, care a presupus efectuarea unor lucrări de restaurare la câteva fortărețe din România, Moldova și Ucraina. În acel proiect, pentru renovarea Cetății Soroca a fost cheltuită suma de 2 milioane de euro.

Cetatea Soroca datează cu sec. XV și ar fi fost înălțată inițial din lemn la îndemnul lui Ștefan cel Mare. Ulterior, în sec. XVI, a fost clădită din piatră, la indicația lui Petru Rareș.