La 21 iunie, în preajma celebrei Stânci Mari și la „O sută de movile” s-au desfășurat ateliere de creație ale pictorilor și poeților.

Ateliere de creație și expoziții ale meșterilor populari au avut loc la Viișoara în 22 iunie, iar la 23 iunie „ArtFest” a poposit la Cuhnești, baștina sculptorului Alex Vidrașco și al interpretului Alex Calancea. La casa sa din Cuhnești (fotografii în galerie) sculptorul Vidrașco a organizat un atelier, iar o expoziție de gravură a fost vernisată. Actori de la Naționalul din Bălți au susținut un minispectacol, iar poeții au prezentat un recital. Un spectacol de cântec și dan au prezentat tinerii artiști ai Școlii de Arte din Cuhnești și oaspeți de la Chișinău.

Vineri, 24 iunie, la Pensiunea „La Fontal” a fost organizată o lecție ecologică dedicată problemelor Prutului de Mijloc. A fost vernisată o expoziție de pictură și a avut loc un recital de poezie.

„ArtFest”, poposește azi la Camenca, unde, la Cheile Butești, are loc un atelier de creație.

Festivalul „ArtFest” se va încheia duminică, 26 iunie, în Rezervația „Pădurea Dmnească”, la Zimbrărie, unde vor avea loc mai multe activități cultural-artistice. În parcul de sculpturi din Zimbrărie va fi dezvelită „Egreta”, nouă sculptură din lemn, iar interpreți din Moldova și România vor avea concerte. Aici vor evolua corul George Enescu din România, formațiile „Trigon” și Lupii lui Alex Calancea.

1 de 31

„Trebuie să transformăm această fâșie într-un loc pitoresc, într-o atracție turistică. Să devină un obiectiv așa cum este Orheiul Vechi. Există toate ingredientele și e nevoie de puțină răbdare și de proiecte mari de investiții”, le-a spus Alex Calancea consătenilor veniți la Festivalul Lupilor care a avut loc, recent, pe „toloaca lui Calancea”.

El și-a exprimat regretul că ecosistemul din lunca Prutului degradează.

„Mă doare sufletul când văd cum se usucă totul. (…) Trebuie să facem astfel ca să nu povestim despre baltă la trecut, dar să ne bucurăm de ea în continuare”, spus Alex Calancea.

Prezent la Festivalul Lupilor, și ministrul Culturii Sergiu Prodan i-a îndemnat pe oameni să păstreze natura și să nu permită ca bălțile de la Cuhnești să dispară.

DE UNDE SE TRAGE PROBLEMA

Problemele din lunca Prutului au început după ce, în 1978, a fost construit Barajul Stânca-Costești. Acesta a oprit revărsările firești ale Prutului, care alimentau cu apă bălțile de luncă. În zona Cuhneștiului, problema secării bălților s-a agravat și din cauza faptului că în satul Balatina a fost schimbat cursul firesc al afluentului Camenca. Apele acestuia se scurg direct în Prut printr-un canal, fără să ajungă, ca în trecut, prin albia lui firească la Cuhnești și alte localități. În consecință, multe dintre bălți au secat.

DESPRE COPILĂRIE ȘI TRADIȚII

Păstrați tradițiile, păstrați tot ce-i frumos, păstrați casele bătrânești – nu le distrugeți. Casele bătrânești sunt bogăția noastră. Păstrați natura, nu permiteți ca bălțile de aici să dispară.

Eu în copilărie am pescuit aici, la Cuhnești. Am avut un moș la Cuhnești – Sandu Musteață, așa îl chema. Bunica mea locuia mai la deal, tot pe Prut – la Petrușeni. Suntem pământeni.

DESPRE TURISM

E atât de frumoasă seara asta, că jumătate de Chișinău ar trebui să fie cu voi. Problema e că nu au unde rămânea peste noapte. Faceți pensiuni civilizate și atunci veți câștiga bani cu propria gospodărie. Nivelul de viață se va ridica și locuri de muncă vor apărea, cei plecați peste hotare vor reveni.

Vom face un program de țară și zonele cu atracție turistică cum e a voastră cu siguranță va intra în acest program. Există bani de la partenerii externi. Vom ajuta să deschidem B&B cu o singură condiție – lucrurile trebuie făcute adevărat. Lucrurile noastre strămoșești din materiale autentice, așa cum se făcea pe vremuri.

DE LA „MOLDAVYA – ȚVETUȘCII SAD” LA LOCUL DE VACANȚĂ AL UE

Așa cum pe vremea sovietică „Moldavya” era „țvetușcii sad Sovetskogo Soiuza” și toți știau de asta, acum Moldova noastră trebuie să devină locul de vacanță a Uniunii Europene. Moldova nu este despre hoteluri mari. Și ultra all inclusive-uri cu două săptămâni cu burta la soare. Nu avem nici mare, nici munte. Cea mai mare bogăție sunt oamenii. Moldova este despre vacanța de trei zile – vineri, sâmbătă, duminică. (…) Noi vom putea câștiga cu gospodăria pe care o avem până la o mie de lei pe zi. Fiecare va putea să câștige.

ZIMBRUL DIN STEJAR

Sculptura funcțională, executată într-un stil modern și inspirată din ideea Calului Troian, a fost confecționată din lemn de stejar.

„Are o greutate de peste patru tone, inclusiv capul zimbrului cântărind aproape o tonă. În lungime are șapte metri, cinci în înălțime și doi metri lățime pe interior. Sculptura are două camere interioare în care vor putea pătrunde vizitatorii. Mă mândresc că am reușit să realizeze tehnic o lucrare bună”, a spus pentru Jurnalist.md, sculptorul Alexei Vidrașco.

Cheltuielile de transportare și montare a sculpturii zimbrului uriaș au fost suportate de Serghei Pânzaru, un om de afaceri din Balatina, Glodeni. Până la finele săptămânii, lucrarea va fi definitivată și accesibilă pentru vizitatori

„Mi-a rămas să prelucrez lemnul împotriva dăunătorilor și să vopsesc sculptura. Structura sculpturii este foarte trainică, fiind executată din metal în combinație cu lemn de stejar. Cred că va avea o rezistență bună în următorii 30 de ani”, a explicat Alexei Vidrașco.

ATRACȚII TURISTICE LA ZIMBRĂRIE

Ideea realizării sculpturii funcționale a zimbrului face parte din planul Rezervației „Pădurea Domnească” de creștere a numărului de atracții și de impulsionare a turismului rural, ecologic și cultural.

„Sculptura e mascota Zimbrăriei. Vom face în preajmă și o scenă pentru petrecerea spectacolelor. Avem un acord încheiat cu Alex Calancea pentru desfășurarea, în luna august, a festivalului „Art-Fest”. Inițiativa a fost realizată și în scopul impulsionării turismului, iar pe această cale să creștem gradul de educației ecologică a oamenilor”, spune Valeriu Țarigradschi, directorul Rezervației „Pădurea Domnească”.

UN SPAȚIU DE PROMOVARE A CULTURII

Planurile administrației rezervației de dezvoltare a turismului nu se opresc aici.

„Avem un plan serios de sensibilizare și promovare a culturii ecologice. Intenționăm să realizăm în timpul ce urmează încă patru sculpturi prin care să punem în valoare cultura Cucuteni și cultura Dacică. Ne propunem să aducem în atenția vizitatorilor culturile care au fost cândva în această parte a țării. Atunci când oamenii vor veni aici să vadă zimbrii, să aibă posibilitate să învețe și istorie”, a precizat Valeriu Țarigradschi pentru Jurnalist.md.

Zimbrăria Domnească se află în apropiere de satul Moara Domnească, raionul Glodeni. Aceasta a fost înființată în august 2005, atunci fiind aduși trei zimbri din Polonia. În prezent, la Zimbrărie trăiesc, în condiții protejate, șapte zimbri. Zimbrul, un animal pe cale dispariție, este considerat cel mai greu mamifer terestru sălbatic de pe teritoriul Europei.

Fondată în 1993, Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” este o arie protejată de-a lungul Prutului, în vestul raioanelor Glodeni și Fălești. Pe teritoriul ei sunt amplasate mai multe monumente naturale unice în spațiul european, printre care Cheile Butești, Suta de Movile și Stejarii seculari.