Instruirea va avea loc predominant în limba germană, dar în același timp vor fi cursuri în limba română și limba engleză.

Specializarea va fi informatică și microelectronică, iar absolvenții vor obține o diplomă recunoscută în Austria și în tot spațiul european.

Noul colegiu va contribui la internaționalizarea sistemelor educaționale din ambele țări, va promova competențele profesionale ale cadrelor didactice din țara noastră și va sprijini integrarea R. Moldova în spațiul educațional european.

Colegiul va fi construit lângă Zona Economică Liberă Bălți din Chișinău, pe strada Miorița 5. Instituția de învățământ ar urma să-și înceapă activitatea în 2025.

În prezent, Austria dispune de o rețea de șapte Școli Austriece în Străinătate: în Albania, Cehia, Turcia, Guatemala, Mexic, precum și două în Ungaria.

La actuală, ZEL Bălți îi revine peste jumătate din toate investițiile realizate de zonele economice libere din Moldova și circa 2/3 din producția industrială și locurile de muncă create în cadrul acestora.

Acum doi ani, ZEL Bălți a asigurat cirac 33% din producția industrială a țării și aproape 15% din exporturile totale.

Anul trecut, rezidenții ZEL Bălți au achitat fondul de salarizare în sumă de peste 1,18 mlrd. de lei, taxe și impozite ăn bugetul național – 481,3 mil de lei și achiziții de la companii autohtone de peste 465 mil. de lei.

Valoarea producției industriale generate de aceste companii s-a cofrat la circa 8 mlrd. de lei.

Pentru implementarea contractului vor fi alocați peste 13 mil. de lei. Dintre care 12 mil. de lei vor fi alocați în acest an din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, iar suma de 1,35 mil. de lei va constitui contribuția ZEL Bălți.

Proiectul prevede construcția a 2,4 km de rețea electrică de tensiune înaltă de 10 kV, a rețelei de apeduct pe o lungime de 1,41 km și a rețelei de canalizare (1,58 km), construcția a 0,87 km de rețea de gaze naturale de presiune medie.

Viitoarea uzină va avea o hală de 12 mii m.p. și o capacitate de producție de 150 mii tone de oțel beton de 8-32 mm, 5000 de tone fiind exportate lunar în România.

Potrivit Agenției de Investiții, întreprinderea va fi situată în satul Pănășești și va genera 250 de locuri de muncă. Agentul economic va oferi angajaților salarii medii lunare în valoare de circa 600 euro.

Viitoarea oțelărie va prelucra deșeurile din metal din Moldova. Țara noastră generează lunar aproximativ 20-30 mii tone deșeuri feroase.

Fondatorii companiei Omni Steel sunt originari din R. Moldova, dar au experiență de conducere a afacerilor în România.

Ciobanu a vorbit în interviu despre deficitul forței de muncă în Moldova, în situația în care există mai multe companii străine să vină cu investiții în Moldova.

„Pe investitori nu atât facilitățile fiscale sau avantajele îi interesează, cât forța de muncă. Suntem o țară mică și e greu să convingi un investitor să deschidă o întreprindere cu o mie de locuri de muncă, spune administratorul ZELB”, afirmă Marin Ciobanu.

El a vorbit și despre efectele catastrofale ale exodului populației.

„Acum zece ani, în școlile profesionale, colegii și universități erau înmatriculați 162 de mii de tineri. În prezent, această cifră a ajuns la circa o sută de mii, în scădere cu circa 40%. Anul trecut, au mers în clasa întâi circa 35 de mii de copii, ceea ce e un dezastru”, a declarat Marian Ciobanu.

Potrivit lui, investițiile directe străine ar fi una din soluțiile salvatoare pentru țară. Administratorul ZELB consideră că fără ca să fie create condiții și oportunități, va fi greu de convins cetățenii din Diaspora să revină în patrie. La moment, însă, țara noastră e la mare distanță de standardele europene.

„R. Moldova ar avea nevoie de cel puțin 50 de ani ca să ajungă la standardele social-economice ale Uniunii Europene, în special ale Germaniei”, a menționat Ciobanu.

El spune că pentru Diaspora trebuie create oportunități și locuri de muncă, iar fără „investiții tehnologizate” acest lucru nu este posibil. În opinia lui Marin Ciobanu, în Moldova, un salariul bun ar trebui să constituie în prezent, cel puțin, 500 de euro în mediul rural și cel puțin 1000 de euro în Capitală.