Analiza diferențelor salariale pe sectoare indică o tendință specifică: în sectoarele bine plătite (unde salariul mediu depășește pragul de 20 000 MDL), inegalitatea între salariul femeilor și bărbaților crește. Astfel, o femeie pierde anual din cauza diferențelor salariale o sumă de 254 061 MDL în domeniul editării, 223 022 MDL în domeniul IT, circa 180 000 MDL în domeniul transporturilor aeriene ș.a. 

* Diferența de gen în salarii este definită ca diferența dintre nivelul mediu al salariului bărbaților și cel al femeilor, exprimată ca procent din nivelul mediu al salariului bărbaților. 

Diferența salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de femeile angajate în economia Moldovei. Pe termen lung, vedem inechități și la etapa de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Conform calculelor, în 2024 un bărbat pensionar a ridicat o pensie medie cu 16,8% mai mare decât o femeie pensionară. Deși tendința generală este una pozitivă (o scădere de circa 0,6 puncte procentuale în raport cu anul 2023), diferența respectivă are un impact financiar semnificativ asupra femeilor. În termeni monetari, pentru anul 2024 o femeie pensionară a pierdut în mediu 8403 MDL ca urmare a diferenței în pensii.  

Diferența salarială între femei și bărbați are un impact direct asupra autonomiei financiare a femeilor, deoarece le limitează capacitatea de a-și gestiona independența economică. Într-un context în care femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații, veniturile lor sunt insuficiente pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară, ceea ce le face mai dependente de prestațiile sociale sau de susținerea altor membri ai familiei. Această inegalitate salarială perpetuează o relație de subordonare financiară, prin care femeile sunt mai puțin capabile să investească în educație, carieră sau dezvoltare personală. Pe termen lung, acest fenomen contribuie la menținerea unui ciclu de vulnerabilitate economică, în care femeile sunt mai expuse riscurilor economice și sociale, precum lipsa de economii, pensii reduse sau acces limitat la resurse economice esențiale pentru dezvoltare personală și profesională.  

De menționat că, din perspectiva legislativă, R. Moldova a înregistrat progrese notabile în asigurarea unei remunerații echitabile. Un prim exemplu îl reprezintă inițierea procesului de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006, privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă.  

Pentru asigurarea unei plăți egale, în anul 2022, autoritățile din R. Moldova au aprobat o lege care vizează ajustarea legislației în sensul creșterii transparenței salariale. Aceasta introduce definiții esențiale (remunerație, nivel de salarizare, diferență de gen în salarizare, muncă egală, muncă de valoare egală) și obligă întreprinderile mari și mijlocii să informeze periodic angajații despre nivelul de salarizare defalcat pe gen. Totodată, o dată pe an, angajatorii vor transmite autorităților informații despre remunerația medie în funcție de gen și funcție, iar salariații pot solicita date privind nivelurile de remunerare, structurându-se clar categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală.  

O analiză a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare