Ce înseamnă violența domestică?

Violența domestică include acțiuni care pun în pericol viața și integritatea unei persoane: violența fizică, abuzurile psihologice, comportamentele de control și ignorarea nevoilor de bază. De cele mai multe ori, femeile, copiii și alți membri vulnerabili ai familiei sunt principalele victime.

Conform datelor colectate în regiunile Cahul și Taraclia, doar în anul 2023, peste 100 de persoane au fost victime ale violenței domestice. Mai alarmant, în primele luni ale anului 2024, aproape 90 de femei au raportat că au fost abuzate. Aceste cifre subliniază o creștere a numărului de cazuri raportate, dar și a gradului de conștientizare în comunitate. Cu toate acestea, recunoașterea problemei nu este suficientă. Este nevoie de acțiuni coordonate pentru a sprijini victimele și a combate fenomenul.

Cum se manifestă ciclul violenței?

Violența domestică are un caracter ciclic, ceea ce o face extrem de dificil de eliminat:

1. Creșterea tensiunii: Agresorul devine tot mai ostil, iar victima trăiește într-o stare de frică constantă.
2. Actul de violență: Agresorul recurge la violență fizică sau psihologică.
3. Reconcilierea temporară: Agresorul poate manifesta regrete aparente, în timp ce victima speră că situația se va îmbunătăți.
4. Repetarea ciclului: Tensiunea crește din nou, iar violența devine tot mai severă.

Impactul asupra copiilor

Copiii din familii unde are loc violența domestică sunt profund afectați, fie că sunt victime directe, fie martori ai abuzului. Această experiență le poate marca dezvoltarea emoțională, psihologică și socială.

Principalele consecințe:
• Anxietate și frică: Copiii trăiesc într-o stare constantă de stres, temându-se pentru siguranța lor și a părinților.
• Traume psihologice: Pot dezvolta depresie, tulburări de stres post-traumatic (PTSD) și stimă de sine scăzută.
• Probleme de dezvoltare: Stresul cronic poate afecta concentrarea, comportamentul și performanțele școlare.
• Dificultăți sociale: Mulți dintre acești copii au probleme în relațiile cu colegii sau autoritățile.
• Repetarea violenței: Copiii crescuți în medii abuzive pot adopta comportamente similare în relațiile lor viitoare.

Cum putem ajuta?

Fiecare membru al comunității poate contribui la prevenirea și combaterea violenței domestice. Sprijinul poate veni sub diferite forme:

1. Ascultare și sprijin emoțional: Discuția cu victima, empatia și informarea acesteia despre resursele disponibile.
2. Raportarea abuzului: Notificarea autorităților competente și implicarea persoanelor apropiate care pot ajuta.
3. Planuri de siguranță: Ajutarea victimei să stabilească un plan concret pentru a se proteja.
4. Implicarea resurselor specializate: Direcționarea victimelor către organizații care oferă asistență juridică, psihologică și socială.

Resurse disponibile pentru victime

Victimele violenței domestice pot accesa sprijin prin:
• Asistență juridică: Ajutor în redactarea plângerilor și reprezentare în instanță.
• Consiliere psihologică: Terapii individuale sau de grup pentru a depăși traumele.
• Ajutor social: Acces la adăposturi temporare și suport în găsirea unui loc de muncă.
• Ordin de protecție: Eliminarea imediată a agresorului din locuință.

Un mesaj pentru comunitate

Fiecare dintre noi are un rol în prevenirea violenței domestice. Sprijinind victimele și raportând abuzurile, putem contribui la crearea unei societăți mai sigure și mai empatice. Nimeni nu are dreptul să rănească sau să umilească. Este timpul să rupem cercul vicios al violenței și să oferim o șansă reală la o viață fără abuzuri.

Iaroslava Gurinova, jurnalistă comunitară A.O.C.R.D.C.

Studiul, elaborat ca parte a unui proiect finanțat în cadrul Parteneriatului Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi și implementat de UN Women și PNUD Moldova, arată că, totuși, aproximativ șase din zece femei sunt reziliente la stigmă și discriminare și își cunosc bine drepturile.

Dificultăți la angajare

Datele cercetării arată că trei din zece femei cu dizabilități au avut dificultăți la angajare, au pierdut locul de muncă sau sursa de venit. Accesul limitat la transportul public și la serviciile medicale sunt alte două probleme semnalate de participantele la chestionare.

Obijduite de apropiați

Referindu-se la fenomenul violenței, femeile intervievate au menționat că aceasta se întâmplă de cele mai dese ori din partea persoanelor apropiate. Femeile au mai spus că cel mai mare sprijin pentru depășirea consecințelor violenței le-a fost oferit de familie, de serviciile de asistență socială și cele medicale. În același timp, intervenția autorităților publice locale și a poliției este considerată mai puțin eficientă.

„Depozitează” obidele în suflet

Studiul constată că fiecare a doua femeie care a trecut prin discriminare sau abuz nu a spus nimănui despre aceste experiențe negative, iar dintre cele care au decis să semnaleze problema, fiecare a patra nu a primit niciun fel de suport.

Chestionarul a fost realizat pe un eșantion de 110 femei cu dizabilități din toată țara, în perioada 20 noiembrie 2022 – 12 ianuarie 2023. Datele au fost colectate de Asociația „Motivație” din Moldova.

Datele se conțin în studiul „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie”, realizat în patru regiuni ale țării: Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat, de Centrul de Drept al Femeilor, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei.

Autorii studiului menționează că, în ciuda tendinței de creștere a numărului de adresări privind violenţa în familie, numărul cauzelor penale intentate agresorilor este în scădere. În anul 2020, procurorii au condus urmărirea penală în 866 de cauze penale, cu peste o sută mai puține decât în anul 2019, când s-au pornit 969 de cauze penale.

Studiul a scos în evidență și faptul că, cel mai frecvent, victime ale violenței în familie sunt femeile. În urma violenței domestice, în anul 2020, la nivel național, au suferit 517 persoane, 64,4% dintre victime fiind femei.

În cadrul programului de instruire, participanţii au identificat împreună cu formatorii subiecte care ar sensibiliza societatea faţă de problema violenţei domestice.

„Jurnalismul pe care îl facem trebuie să se bazeze pe soluții. Trebuie să folosim cazurile de violența pentru a determina societatea să înțeleagă că astfel de lucruri nu ar trebui să se mai întâmple”, susține experta media Alina Radu.

Un studiu realizat de OSCE, acum câțiva ani, arată că 73% dintre femeile din Moldova au fost supuse cel puțin o dată violenței în familie din partea partenerului.

„Asta înseamnă că trei din patru femei sunt agresate în familie din punct de vedere fizic, verbal, emoțional sau sexual. Cifrele sunt de-a dreptul îngrijorătoare și ar trebui să alarmeze întreaga societate”, spune avocata CDF, Arina Țurcan.

După instruire, jurnaliștii vor avea la dispoziție trei luni pentru a pune în practică cunoștințele acumulate, documentând și realizând cel puțin câte un material jurnalistic pe tema violenței în familie. Autorii celor mai bune cinci materiale pe tema violenței în familie vor fi premiați.

Instruirea pentru jurnaliști a fost organizată de Centrul de Drept al Femeilor în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent și cu susținerea financiară a Suediei.