Autorul studiului („Modernizarea sistemului de taxe locale, instrument de bază în creșterea autonomiei financiare locale”), Veaceslav Ioniță (IDIS) demonstrează că veniturile colectate din taxele locale au stagnat permanent în ultimul deceniu. Acestea au crescut doar cu 11,8% (de la 476 în 2014 la 532 de milioane de lei în 2020), în timp ce veniturile bugetului public național au crescut cu 50% în aceiași perioadă de timp.

Potrivit lui Ioniță, taxele locale nu sunt indexate anual, iar principalii plătitori ai taxelor locale sunt agenții economici. Doar în Chișinău taxele locale au crescut cu 1,4% anual în ultimii 8 ani, dar această creștere nu acoperă nici măcar rata oficială a inflației. În mod paradoxal, populația locală, beneficiarul de bază al serviciilor prestate de către autoritățile locale aproape nu contribuie cu nimic la formarea bugetului.

Concluzia studiului este că actualul sistem de taxe locale este depășit moral, nu mai răspunde așteptărilor autorităților publice locale și contrastează vizibil cu obligațiile luate de către R. Moldova în raport cu Consiliul Europei.

Studiul demonstrează că toate taxele locale acoperă numai 2,8% din volumul total al cheltuielilor bugetelor locale, iar cota lor scade an de an, menținând o dependență dramatică a administrației publice locale față de Ministerul Finanțelor. Taxele locale sunt extrem de prost aplicate – o singură taxă asigură mai mult de 50% din totalul veniturilor colectate, iar restul sunt doar formale.

Studiul arată că municipiul Chișinău colectează peste 50% din volumul tuturor taxelor locale (350 din 670 de milioane de lei), arătând lipsa de fiabilitate a sistemului actual de taxe locale.

Studiul a fost prezentat în cadrul proiectului „Evaluarea Statutului Democrației Locale în Moldova”, susținut de NED. Acesta se înscrie în strategia de acțiuni a Coaliției pentru Descentralizare, constituită de Congresul Autorităților Locale din Moldova, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale și Asociația Promo-LEX.

Potrivit expertului, datoria internă este estimată la 103,5 mlrd. de lei (5,6 mlrd USD). Datoria Guvernului, în primul trimestru, s-a apropiat de 79 mlrd de lei: dintre care datoriile externe – 46,7; iar cele interne – 32,2.

În ciuda faptului că împrumuturile externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Guvernului R. Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât a creditelor interne.

Dobânda care va fi plătită în 2022 de Guvern va fi de 590 mil. de lei, în timp ce pentru împrumuturile interne – cel puțin 2,5 mlrd. de lei.

„Cel mai bine pentru Moldova este să acceseze resurse financiare externe, care sunt de câteva ori mai ieftine decât cele interne. (…) Actualul Guvern și cel viitor trebuie să substituie finanțarea internă prin atragerea finanțării externe, asigurând astfel o stabilitate a cursului valutar și reducând povara de deservire a datoriei publice”, a spus economistul.

Acum, datoria Guvernului reprezintă 32% din PIB, ceea ce înseamnă unul dintre cele mai mici nivele în Europa de datorii raportat la PIB.

În ultimii ani, bugetul R. Moldova a fost unul de supraviețuire și nu de dezvoltare, spune expertul.

„R. Moldova trebuie să treacă de la buget de supraviețuire la unul de dezvoltare. Acest lucru poate fi făcut doar prin atragerea de granturi și împrumuturi externe. Este nevoie anual de 5-6% din PIB investiții în infrastructură doar din partea Guvernului”, a menționat expertul.

Potrivit expertului, în ultimii trei ani de criză, Executivul s-a împrumut atât pe intern cât și pe extern de cinci ori mai mult decât media din ultimele două decenii.

Veaceslav Ioniță afirmă însă că, totuși, raportat la PIB, povara datoriei Guvernului R. Moldova este una dintre cele mai mici din Europa.

Ioniță a explicat pe blogul său că BNM are suficiente rezerve valutare, pentru a interveni în caz de necesitate pe piața valutară, din acest motiv orice panică de pe piața valutară nu are raționamente economic.

În mod obișnuit casele de schimb valutar au o marjă comercială de 9 lei pentru 100 USD și 11 lei pentru 100 EURO. Altfel spus ei câștigă 9 și 11 lei pentru o tranzacție completă de vânzare cumpărare a 100 EURO sau USD, analizează expertul.

„În perioadă de panică, casele de schimb valutar majorează enorm cursul de vânzare a valutei și lasă la un nivel scăzut cursul de cumpărare, cea ce alimentează și mai mult panica. Sfat practic: Dacă diferența dintre cursul de vânzare și cumpărarea a 100 EURO sau USD este mai mare de 20 lei, atunci sigur cineva câștigă pe seama dumneavoastră. Recomandarea mea este să nu vă aventurați în acest caz la procurări de valută. O pauză de două, trei săptămâni va pune toate lucrurile la locul lor”, notează Ioniță.

Panica moldovenilor pe piața valutară a început pe 24 februarie și a durat circa trei săptămâni, iar acum leul moldovenesc revine la cursul obișnuit.

„Deci în trei săptămâni de panică, moldovenii au procurat cel puțin 90 mil. USD în diverse valute și au plătit în plus sub formă de marjă comercială majorată minim 30 milioane lei. Altfel spus, casele de schimb valutar, au profitat din plin de panica noastră și au obținut supraprofituri de minim 30 milioane lei”, concluzionează expertul, punctând că panica are un cost prea scump.

„Bani ajung tot mai mulți în țară și ei merg la consum”, a afirmat analistul economic Veaceslav Ioniță, care a menționat în emisiunea sa de analize că în acest an consumul din partea populației a crescut brusc.

Ioniță a mai spus că pentru acest an a fost deja atins plafonul de patru miliarde de dolari vânduți, iar până la sfârșitul anului moldovenii vor vinde valută în sumă de 4,2 mlrd. USD și vor procura circa 1,5 mlrd. USD.

„Anul trecut am avut o „cerere amânată”, oamenii pe timp de criză și-au păstrat economiile, iar în acest an au început să le cheltuie pe consum”, a afirmat economistul Veaceslav Ioniță.

Analistul a mai spus că un alt record din acest an se va referi la importuri. Acestea ar putea atinge 7 mlrd. USD, sau cu 1,5 mlrd. USD mai mult față de indicii din anii precedenți.

Expertul economic, Veaceslav Ioniță, spune că acest fenomen se datorează mai multor factori, unul dintre ei fiind vânzările mari de valută ale populației. În ultimul an, aceste vânzări au înregistrat un volum record pentru Moldova de peste 4 mlrd. USD, în timp ce cumpărările de valută au scăzut. Oferta netă de valută din partea populației în valoare anuală în luna august a crescut cu 700 mil USD, față de august 2020. De la 2 mlrd. USD anul trecut la 2,7 mlrd. USD în prezent.

„Dacă tendințele se vor menține atunci în acest an piața valutară va înregistra două recorduri absolute: vânzările de valută ale populație vor depăși recordul istoric din 2013 cu cel puțin 200-300 milioane USD, vânzările nete de valută din partea populației vor fi mai mari decât în 2013 cu cel puțin 50 mil USD și cu cel puțin 500 mil USD decât la finele lui 2020”, scrie Ioniță pe blogul său.

Expertul observă că Banca Națională a Moldovei, în aceste condiții, aproape că nu intervine pe piața valutară.

Veaceslav Ioniță consideră că aprecierea valutei va avea un efect benefic în micșorarea ratei inflației, care în prezent are un nivel destul de ridicat. Dacă aprecierea leului se va menține până la finele anului, rata inflației s-ar putea diminua cu cel puțin 1,5%, cea ce este extrem de important în actuala situație.

Aprecierile au fost făcute de analistul economic, Veaceslav Ioniță, în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul este de părerea că sporirea consumului este unul dintre factorii principali ce condiționează creșterea prețurilor.

În același timp, importurile au crescut de la începutul anului cu 1,2 mlrd. USD și vor crește până la sfârșitul anului, până la 1,5 mlrd USD, față de anul trecut.

„Dacă anul trecut, în vară, importurile, în valoare anuală, erau de 5,4 mlrd. USD, acum suntem la 6,3 mlrd. USD și până la sfârșitul anului ne vom putea apropia 7 mlrd. USD”, a afirmat Ioniță.

Expertul mai spune că, în acest an, remitențele pot atinge maxima istorică și să depășească nivelul de 1,7 mlrd. USD. Acești bani, potrivit lui Ioniță, la fel ajung pe piața de consum și efectuează presiuni pe prețuri.

În 2011, potrivit expertului, volumul de export al serviciilor educaționale era de circa 15 mil. USD. Ioniță estimează că, în prezent, R. Moldova ar câștiga anual din faptul că are studenți străini – circa 100 de mil. USD, iar dacă ar exista determinare, cifra respectivă ar putea ajunge și la 200 mil. USD.

Acum, potrivit lui Ioniță, fiecare al optulea student din sălile de curs din Moldova este student străin. Expertul crede că autoritățile moldovene trebuie să crească numărul studenților străini.

„În prezent, se duce o luptă enormă pentru piața educațională internațională. Țările depun eforturi enorme ca să câștige bani din educație. Educația studenților străini, nu că îți permite pe de o parte să ai bani, dar studenții străini permit studenților noștri să fie incluși în circuitul internațional și ne permit să asigurăm niște resurse financiare pentru universitățile noastre, ca să-și poată crește calitatea educației”, a spus expertul în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, acum 12 ani în Moldova își făceau studiile circa 1200 de studenți străini, iar astăzi ar fi circa 4600 de studenți. Cei mai mulți studenți străini care vin să învețe în Moldova sunt din România, Israel, Ucraina, Siria și Iordania.

Pe de altă parte, numărul de studenți a scăzut în Moldova de la 128 de mii în anii de studii 2007-2008, la 57 de mii în 2019-2020.

„Întreținerea unui birocrat ne costă nu mai puțin de 200 mii lei anual”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță notează că, potrivit datelor statistice, în loc să fie redus numărul de birocrați cu 6,5 mii, numărul acestora a fost mărit în ultimul deceniu cu 3,5 mii. În 2011, în țara noastră erau 51,2 mii de funcționari, iar în prezent – 54,8 mii.

Dacă acum zece ani, la o mie de moldoveni reveneau 17,6 birocrați, atunci în prezent acest indicator a crescut până la 21,4.

Expertul concluzionează că Moldova nu-și poate permite, în continuare, luxul „de întreținere a unui aparat birocratic umflat, inutil, nociv, care aduce anual cheltuieli inutile de 2 miliarde lei și daune economiei naționale de zeci de miliarde lei.”

Aprecierile au fost făcute de expertul economic, Veaceslav Ioniță, pe blogul său, citat de Jurnalist.md.

Potrivit analizelor economistului, aproape jumătate din creșterea din acest an de recuperare revine României (+48,8%), urmată de Germania cu (+19,3%).

„De fapt, în mare parte, datorită țărilor din UE, Moldova a reușit în acest an să-și recupereze exporturile. Contribuția țărilor din afara UE este destul de modestă”, observă Ioniță.

După o reducere de 296 mil. USD în 2020, în prezent exporturile moldovenești au recuperat peste 65% din căderea de anul trecut, în valori anuale atingând cifra de 2.68 mlrd. USD.