În context, președintele R. Moldova, Maia Sandu a adresat un mesaj în care subliniază că luptele de pe platoul Varnița-Tighina reprezintă „cea mai tragică pagină a războiului din 1992.”

„Ne amintim cu recunoștință de eroii căzuți pentru apărarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a R. Moldova, și ne înclinăm în fața veteranilor care au stat la straja tânărului nostru stat. Aducem în acest mod un omagiu tuturor celor care au luptat pentru țara noastră în războiul de pe Nistru și celor care s-au jertfit pentru viitorul pașnic al R. Moldova”, potrivit unui mesaj semnat de Maia Sandu.

Președintele R. Moldova afirmă că împreună vom putea construi o țară prosperă, o societate în care oamenii cu opinii diferite să poată trăi în bună înțelegere și respect reciproc, cu credință în viitor. „Ne dorim acest lucru pentru ambele maluri ale Nistrului – o Moldovă liberă și democratică”, a menționat Maia Sandu.

La rândul său, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a lansat, într-un mesaj, noi acuzații la adresa Chișinăului, numindu-i „teroriști” pe cei care au luptat de partea autorităților constituționale.

„Noi ținem minte fiecare zi din cele 40 ale tragediei de la Bender. Nu vom uita nici un eveniment din acel război declanșat în 1992 de Moldova împotriva Transnistriei”, a notat Vadim Krasnoselski.

Potrivit lui Krasnoselski, „ei (Moldova) comemorează eroii lor, noi pe ai noștri. Fiecare cu ai săi. Ceea ce se întâmplă arată că ei încă suferă de revanșism și, probabil, nu ar refuza să ne impună cu forța așa-zisa ordine constituțională.”

Luptele de la Tighina au durat mai bine de lună și jumătate. De partea Chișinăului, au murit circa 200 de militari și voluntari moldoveni, alți aproximativ fiind 300 răniți. De partea Tiraspolului au murit circa 490 de oameni, iar peste 1200 au fost răniți.

„Transnistria este legată strâns de Rusia prin istorie, limbă, cultură și viziuni comune asupra lumii. Suntem profund recunoscători Federației Ruse pentru cei 30 de ani de pace pe ambele maluri ale Nistrului”, a scris Krasnoselski, dorindu-i lui Putin, între altele, „noi victorii și realizări în numele Patriei.”

Și fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a adresat un mesaj de felicitare „poporului frățesc rus” și cetățenilor ruși care locuiesc în R. Moldova.

„Popoarele Moldovei și Rusiei sunt unite prin tradiții și valori culturale multiseculare. Avem aceeași religie și Biserică, avem o memorie comună și așa va fi mereu”, scrie Dodon, care menționează că Rusia a ajutat Moldova „de nenumărate ori”.

Igor Dodon se arată încrezător că relații moldo-ruse vor fi restabilite. „Am convingerea că nimeni nu va putea distruge legăturile multiseculare de prietenie și fraternitate dintre popoarele noastre”, se menționează în mesajul lui Igor Dodon.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Declarația de Suveranitate a Federației Ruse a fost semnată la 12 iunie 1990.

Inițiativa lui Krasnoselski prevede câteva tipuri de sancțiuni – până la 6 ani dacă anunțul fals vizează obiective sociale; 6-8 ani de închisoare dacă anunțul a condus la destabilizarea pretinselor structurilor de stat; 8-10 ani de pușcărie – dacă anunțul despre actul de terorism au condus la moartea unui om sau la urmări grave.

Începând cu martie, în regiunea transnistreană au fost înregistrate mai multe apeluri false despre minarea unor obiective sociale.

„Legea” actuală locală transnistreană prevede trei ani de pușcărie pentru alertele teroriste false.

Demisia lui Martânov survine pe fondul acutizării crizei economice în Transnistria și în condițiile unor provocări care au avut loc, în ultima perioadă, în regiune.

Aleksandr Rozenberg a fost propus la funcția de „premier” al Transnistriei. Candidatura acestuia, propusă de Krasnoselski, va fi examinată azi de pretinsul parlament de la Tiraspol.

Despre aceasta, Krasnoselski a arătat în mesajul său de 9 mai.

„Sunt convins că vom deveni stat recunoscut, dar vreau mult ca recunoașterea noastră să aibă loc pe cale pașnică și civilizat, prin negocieri”, a declarat Vadim Krasnoselski.

Krasnoselki a catalogat drept mincinoase informațiile lansate de unele surse informaționale precum că ar fi fost interzisă ieșirea din regiune a bărbaților apți de serviciul militar și că s-ar pregăti mobilizarea.

Potrivit pretinsului lider transnistrean, ordinea publică este asigurată, în continuare, de instituțiile și structurile de forță în regim obișnuit.

Krasnoselski a mai afirmat că toate aceste zvonuri nu au „nici o legătură cu realitatea transnistreană.”

Krasnoselski a declarat că primele investigații arată că urmele autorilor acțiunilor ar duce în Ucraina.

„Consider că cei care au organizat aceste atacuri urmăresc să atragă Transnistria în conflict”, a declarat liderul transnistrean.

Krasnoselski a spus că în regiune vor fi amplificate controalele – vor fi verificați cetățenii și unitățile de transport.

Mazeiks și Krasnoselski au discutat despre perspectivele reluării formatului de negocieri „5+2”, care e pe pauză din toamna anului 2019, stadiul actual al procesului de negocieri și aspecte ale relațiilor comercial-economice, potrivit paginii pretinsului președinte transnistrean.

Mazeiks s-a arătat bucuros să se afle la Tiraspol, menționând că vizita a fost tot amânată pe fundalul crizei de Covid-19. Este important să vedem aspectele economice și ce beneficii aduce oamenilor din regiunea DCFTA, a remarcat Mazeiks.

Janis Mazeiks și-a început mandatul de șef al Delegației UE în R. Moldova în septembrie 2021.

Potrivit Ambasadei SUA, diplomatul american a reafirmat angajamentul SUA față de procesul de reglementare în formatul „5+2” condus de OSCE, ca unicul for pentru a obține o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova, cu statut special pentru Transnistria în cadrul graniţelor recunoscute internaţional ale Moldovei.

În altă ordine de idei, ambasadorul a subliniat importanța pe care SUA o acordă respectării drepturilor omului.

Înainte de plecarea la Chișinău, Kent Logsdon a avut o întâlnire cu absolvenți ai programelor de schimb și educaționale ale Departamentului de Stat al SUA care locuiesc în Transnistria.

La finalul ceremoniei de învestire, Krasnoselski a ținut un discurs în care și-a anunțat prioritățile pentru mandatul său de cinci ani. Acesta a declarat că își propune să mențină „un dialog între toate ramurile puterii” și a accentuat că un scop este continuarea cooperării cu „partenerul strategic – Rusia”.

La pretinsele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană din 12 decembrie, Vadim Krasnoselski a acumulat circa 80 la sută din sufragii. Acesta a avut un contracandidat formal – Serghei Pânzari, care a acumulat în jur de 12%.