Summitul, găzduit de președintele R. Moldova, va avea loc la Reședința de Stat, începând cu ora 17:00.

Alături de Maia Sandu, la summit vor participa spicherul Igor Grosu și premierul Dorin Recean.

În cadrul discuțiilor de la summit vor fi abordate subiecte legate de procesul de aderare, atât în ceea ce privește evoluțiile de până acum, cât și etapele următoare în acest proces.

Liderii vor discuta despre extinderea legăturilor economice și cooperării în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea regională.

Un punct important pe agendă va fi și Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 mlrd. de euro, adoptat recent de Comisia Europeană, prin care Uniunea Europeană sprijină modernizarea economiei și creșterea nivelului de trai în R. Moldova.

Instituția prezidențială menționează că organizarea acestui eveniment la Chișinău marchează o nouă etapă în parcursul european al R. Moldova. Astfel de reuniuni bilaterale au loc doar cu parteneri de importanță strategică sau cu țări candidate, precum Ucraina și statele din Balcanii de Vest.

Desfășurarea summit-ului confirmă nu doar recunoașterea pașilor pe care i-a întreprins Moldova, ci și angajamentul politic solid al Uniunii Europene pentru viitorul european al Chișinăului.

Guvernul european susține că Planul de creștere a Moldovei se bazează pe trei piloni:

• Creșterea asistenței financiare în următorii trei ani printr-o Facilitate dedicată pentru reformă și creștere pentru Moldova, bazată pe viitoarea Agendă de reformă și pe nevoile de investiții prioritare discutate cu Moldova. Se are în vedere drumuri noi, poduri și infrastructură feroviară, precum centura Chișinăului, avansarea conexiunii Odesa-Chișinău-Iași și poduri peste râul Prut. Subvenții și bani pentru sectorul energetic. La fel, se are în vedere construirea unor spitale în Cahul și Bălți.
• Planul se referă la îmbunătățirea accesului la piața unică a UE; libera circulație a mărfurilor și integrarea în lanțurile de aprovizionare; facilitarea legăturilor comerciale și de transport; acces la Zona unică de plăți în euro (SEPA).
• Cu banii oferiți de UE vor fi sprijinite reformele socio-economice și fundamentale ale Moldovei. Creșterea economică, competitivitatea economică; reziliența economică, inclusiv infrastructura și energia; guvernanța economică; capitalul social; și tranziția verde. Atragerea de investiții străine și îmbunătățirea mediului de afaceri

Plățile vor urma după livrarea reformelor convenite în prealabil.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în 10 octombrie, la Chișinău, un sprijin de 1,8 miliarde de euro pentru următorii trei ani.

• La Chișinău, Ursula von der Leyen a declarat că locul Moldovei este în UE și că suportul ce va veni va conduce la o dublare a economiei.
• La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a spus, citat de Comisia Europeană, că noul Plan de Creștere pentru Moldova este „un alt exemplu de sprijin al UE pentru securitatea, pacea și prosperitatea țării”.
• „Sprijinul financiar din cadrul Planului de Creștere pentru Moldova este aliniat strategic cu prioritățile și nevoile țării”, a remarcat Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere.

Între altele, în cadrul discuțiilor Maia Sandu a solicitat abolirea cotelor de export pentru produsele moldovenești și sprijin pentru achiziționarea de fertilizanți, necesari pentru lucrările agricole.

Potrivit Maiei Sandu, autoritățile de la Chișinău mizează pe transferarea mai rapidă a primei tranșe de ajutor bugetar, care va sprijini eforturile Guvernului de recuperare a economiei și asigurarea securității energetice a țării.

UE este cel mai important partener economic și de dezvoltare a țării noastre, iar integrarea europeană înseamnă un impuls puternic pentru modernizarea sectoarelor-cheie și pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor noștri, susține Maia Sandu.

În cadrul discuțiilor, Maia Sandu a vorbit cu Ursula von der Leyen despre impactul major al războiului din Ucraina asupra R. Moldova și regiunii.

Ea a mai spus că afirmat că sincronizarea rețelelor electrice ale Ucrainei și Moldovei cu cea a UE va conduce la păstrarea căldurii și luminii în casele oamenilor în aceste vremuri întunecate.

Amintim că Bruxellesul a anunțat, miercuri, despre finalizarea sincronizării de urgență a Sistemului de Energie Continental European al ENTSO-E cu sistemele electroenergetice ale Ucrainei și Moldovei.

Șefa statului a vorbit cu oficiala europeană despre măsurile întreprinse de autorități pentru a asigura securitatea cetățenilor R. Moldova, precum și pentru a gestiona fluxul de refugiați din Ucraina, care au ajuns în țara noastră.

Ursula von der Leyen a dat asigurări că UE va rămâne alături de R. Moldova, inclusiv oferind asistență pentru combaterea consecințelor acestei crize asupra țării noastre.

„Comisia Europeană este alături de poporul moldovean în aceste vremuri dificile. Acest pachet financiar va contribui la stabilizarea economiei ţării, o va pune pe calea redresării şi va acompania reformele necesare”, a scris oficialul european pe pagina sa de Twitter.

Amintim că, marți, Comisia Europeană a propus R. Moldova, la cererea Chişinăului, un pachet de asistenţă financiară în valoare de 150 de mil. de euro, dintre care 30 de mil. de euro sub formă de granturi.

Guvernul de la Chișinău a precizat că viitoare asistență de 150 mil. de euro ar urma să însoţească noul program al FMI pentru R. Moldova, aprobat la finele anului trecut.

Asistența macrofinanciară urmează a fi aprobată de Parlamentul și Comisia Europeană, după care va fi debursată, în trei tranșe, între anii 2022 și 2024.

Documentul a fost semnat de către vicepremierul moldovean Nicu Popescu și Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere.

„Asistența este nerambursabilă și va intra în bugetul statului până la sfârșitul acestui an. Sprijinul UE ne va ajuta să reducem cheltuielile pentru încălzire pentru persoanele cu venituri mici și să consolidăm securitatea energetică”, a precizat președinta Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

La ceremonia de semnare a documentului au fost prezente Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Maia Sandu, președinta R. Moldova.

Șefii de guverne ai celor trei state membre ale Parteneriatului Estic au promovat și reconfirmat mesaje comune în vederea oferirii unui nou impuls dialogului politic și cooperării sectoriale și economice în cadrul Declarației Comune a Summitului Parteneriatului Estic de la mijlocul lunii decembrie la Bruxelles. La ședință au fost discutate aspecte practice în ceea ce privește realizarea Planului european economic și de investiții al UE pentru Parteneriatul Estic.

„Suntem aici pentru a discuta despre modul în care voința politică și determinarea a trei parteneri asociați pot fi folosite pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri, prin apropierea țărilor noastre de UE. Ne dorim o cooperare eficientă, în special în domeniile care contează cel mai mult pentru oameni. Vorbim despre eliminarea plăților de roaming cu UE, reducerea costurilor tranzacțiilor bancare internaționale, recunoașterea certificatelor de vaccinare, și consolidarea securității energetice”, a punctat premierul Gavrilița, potrivit serviciului de presă al Guvernului de la Chișinău.

Alte subiecte importante pe agenda discuției au vizat sectorul energetic și securitatea energetică, conectivitatea și cooperarea în domeniul transportului, precum și alinierea cu obiectivele pactului verde european. Șefa Executivului de la Chișinău, a exprimat recunoștință UE pentru deschiderea și susținerea de care a dat dovadă în perioada crizei energetice, dar și pentru sprijinul oferit în implementarea agendei de reforme ambițioase pe care o are Guvernul.

Comentatorul politic Ion Tăbârță s-a arătat convins că în discuțiile cu Rusia „a fost implicat un cerc mai mare de persoane, inclusiv oficiali europeni.”

„Eu sunt aproape sigur că problema energetică a R. Moldova fost discutată și de oficiali de la Berlin cu cei de la Moscova. Federației Ruse i s-au făcut mai multe aluzii, sugerări că nu ar fi normal să procedeze astfel cu R. Moldova în prag de iarnă”, a declarat Tăbârță la Radio Chișinău.

Fostul premier Ion Sturza a sugerat pe Facebook de unde „a venit salvarea”, observând că Moldova „a întreprins o ofensivă diplomatică fără precedent.”

„Au fost contactate capitalele Baku, Ankara, București, Viena, Berlin, Varșovia, Budapesta, Bruxelles și, bineînțeles, Moscova. Partenerii externi au fost foarte receptivi! (…) Ursula von der Leyen și Angela Merkel au fost implicate”, a menționat Ion Sturza.

Aseară, la Pro TV Chișinău, vicepremierul Andrei Spânu, unul dintre principalii negociatori direcți ai Moldovei cu Gazprom, a spus că nu știe dacă Ursula von der Leyen și Angela Merkel au fost implicate în negocieri, deși nu a negat acest fapt.

„În aceasta perioadă de aproximativ două luni, am avut extrem de mult suport din partea prietenilor noștri din UE, România, Ucraina, Polonia, SUA, Comisia și Parlamentul European. Doamna președintă, după ședința CSS a menționat de mai multe discuții cu mai mulți președinți”, a declarat Andrei Spânu.

Despre aceasta a anunțat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, după o întrevedere cu Natalia Gavrilița, premierul R. Moldova.

„Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”, a scris oficialul european pe pagina sa de Twitter.

Precizăm că prim-ministrul Moldovei face o vizită la Bruxelles, în contextul celei de-a șasea reuniuni a Consiliului de Asociere UE-RM, care va avea loc mâine.