Potrivit statisticilor, în ultimii șase ani, numărul populației de 60 ani și peste a crescut cu peste 4%, iar ponderea vârstnicilor constituie acum aproape 24 % din populaţia ţării. Conform prognozelor, în anul 2040, fiecare a 2-a persoană din țara noastră va avea peste 50 de ani. În acest context, primul obiectiv al programului se referă la extinderea accesului persoanelor în vârstă la servicii sociale de bază. Urmează ca 3.000 de persoane în vârstă să fie asigurate cu dispozitive asistive/mijloace ajutătoare tehnice, vor fi create și extinse în 50 de localități servicii sociale de bază pentru persoanele în vârstă etc.

Datele studiului Generații și Gen  arată că, în prezent, aproximativ doar 2% din persoanele de 55-74 ani desfășoară activități de învățare continuă. În acest sens, cel de-al doilea obiectiv al Programului se referă la învățarea pe tot parcursul vieții și prevede realizarea conceptului de ,,Universitatea pentru vârsta a treia”.

Datele studiului mai arată că doar 1 din 3 persoane în vârstă de 60 ani au accesat internetul. Cel de-al treilea  obiectiv al programului se referă la sporirea numărului persoanelor vârstnice care utilizează tehnologiile informaționale pentru accesarea serviciilor publice, comunicare și informare: dezvoltarea și asigurarea funcționalității Platformei Naționale de Echipamente TIC pentru vârstnici, crearea portofoliului de pachete și servicii de conectare accesibile pentru 25.000 persoane vârstnice cu venituri reduse, abilitarea digitală a 5.000 persoane vârstnice etc.

UNFPA Moldova este partenerul de bază al Ministerului Muncii, Guvernului Republicii Moldova și al tuturor actorilor naționali, în vederea realizării prevederilor Programului privind îmbătrânirea activă și sănătoasă, extinderea oportunităților pentru vârstnici și consolidarea rezilienței demografice a țării.

Doar 3% din populația de peste 55 ani participă cel puțin o dată pe lună la activități organizate în comunitate și doar 24% din populația de 55+ practică exerciții fizice zilnic sau cel puțin săptămânal. În cadrul celui de-al patrulea obiectiv urmează extinderea Programului național „Voucher cultural” pentru persoanele în vârstă cu venituri reduse, ajustarea programelor de sport şi de cultură pentru a fi mai prietenoase pentru persoanele în vârstă, dezvoltarea serviciilor/programelor comunitare  de mobilizare și împuternicire a vârstnicilor la nivel local, realizarea anuală a Programului de granturi mici în domeniul îmbătrânirii active etc.

Programul privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă va fi realizat de autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice, în parteneriat cu societatea civilă și partenerii de dezvoltare, unul dintre partenerii cheie fiind UNFPA.

Înregistrând una dintre cele mai rapide scăderi ale populației la nivel global, în special din cauza migrației — de la 4,5 milioane la începutul anilor 1990 până la 2,6 milioane în 2022, cu sprijinul experților și partenerilor, Moldova a adoptat o abordare axată pe consolidarea rezilienței demografice.

Astfel, noile politici demografice bazate pe dovezi vin să susțină femeile să combine cu succes serviciul, viața de familie și creșterea copiilor. Asta pentru ca, treptat, să fie reduse inegalitățile de gen, să existe condiții îmbunătățite în țară, iar mai puțini oameni să fie nevoiți să migreze.

Spre exemplu, au fost introduse opțiuni noi pentru părinți pentru a-i susține să aibă numărul dorit de copii: posibilitatea de a alege să primească indemnizația lunară de creștere și îngrijire a copilului timp de un singur an, timp de 2 sau 3 ani; a fost extinsă perioada în care poate fi solicitat concediul paternal de 14 zile, a fost introdusă posibilitatea nouă pentru mamă și tată de a împărți concediul de îngrijire până la vârsta de 3 ani și de a sta pe rând cu copilul, dar și posibilitatea de a solicita  program flexibil de muncă în coordonare cu angajatorul ș.a.

Un raport anterior, realizat în Moldova, a arătat că femeile și bărbații își doresc până la trei copii, dar în realitate au mai puțin de doi.

Raportul privind Starea Populației Lumii (SWOP 2023), publicat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), examinează tendințele fertilității în lume și factorii care influențează deciziile oamenilor de a avea sau nu copii.

Spațiile servesc drept puncte de informare și sprijin, unde se pot adresa inclusiv persoanele care se confruntă cu violența în bază de gen și primi informații despre sănătatea femeilor.

Punctele Spații Sigure sunt situate în localitățile din nordul, centrul și sudul țării, inclusiv în capitală, iar în cadrul lor activează profesioniști din domeniul sănătății, asistenți sociali, psihologi, dar și voluntari.

În cadrul celor 28 de puncte Spații Sigure din țară, femeile, tinerii și persoanele în etate au parte de o gamă largă de servicii. Este vorba, în special, despre sprijin psihosocial, inclusiv servicii de combatere a violenței de gen, referirea la serviciile de sănătate, sesiuni pentru dezvoltarea deprinderilor de viață, accesul la produse de igienă, servicii de consiliere și suport sigure și non-stigmatizante privind violența în bază de gen, activități recreative și sportive.

Totodată, echipele a opt puncte Spații Sigure mobile, formate din psihologi, asistenți sociali, asistente medicale și specialiști în domeniul juridic, organizează sesiuni de informare în zonele greu accesibile din regiunile nordice, sudice și centrale pentru a ajunge atât la refugiați, cât și la populația locală, asigurând sprijin și diverse servicii pentru cel puțin 50 de femei, zilnic.

Până în prezent, de serviciile celor 28 de puncte Spații Sigure din țară au beneficiat peste 20.000 de femei, tineri și persoane în etate.

Ambulanțele vor fi utilizate la acordarea asistenței medicale urgență atât localnicilor din zonele rurale, cât și persoanelor refugiate.

Cele 19 autosanitare, potrivit ministerului Sănătății, vor fi transmise punctelor de asistență medicală urgentă din: Olănești, Volintiri, Copanca, Tocuz, Valea Perjei, Tvardița, Copceac, Cișmichioi, Cotiujenii Mari, Călărașeuca, Sudarca, Vadul lui Vodă, Molovata, Pripiceni-Răzeși, Vărăncău, Călinești, Costești, Larga, Slobozia Mare.

O ambulanță va primi substația de asistență medicală urgentă Dubăsari.

Valoarea totală a lotului de ambulanțe, oferite în contextul crizei refugiaților din Ucraina, constituie 900 de mii de dolari.

Datele se referă la tendințele demografice cheie care au loc în aceste localități: structura populației, fertilitatea, ponderea persoanelor apte de muncă, migrație, relațiile intergeneraționale etc. Informațiile se conțin într-o serie de analize demografice realizate de Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup”, cu suportul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, UNFPA și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare în Moldova.

Bunăoară, analiza situației demografice a Chișinăului a relevat faptul că rata de fertilitate în această regiune este extrem de scăzută – unei femei de vârstă fertilă îi revin 1.27 copii, ceea ce atestă existența mai multor bariere în realizarea dorinței persoanelor de a avea copii.

Una din principalele concluzii care vizează municipiul Bălți denotă că aproximativ 6 din 10 locuitori se află la vârstă aptă de muncă. În acest sens, ocuparea deplină a persoanelor în câmpul muncii ar putea contribui la dezvoltarea socio-economică a localității.

În ceea ce privește raionul Ialoveni, numărul persoanelor care locuiesc în această regiune a scăzut cu peste 10.000 în ultimii șapte ani. Cauza principală este migrația externă, în special a populației tinere. Autorii recomandă majorarea salariilor, dar și stabilirea unui nivel al salariului minim, care să corespundă realităților economice actuale.

În 2023, UNFPA urmează să lanseze analiza demografică pentru UTA Găgăuzia, care a fost deja realizată anul acesta, și planifică elaborarea profilurilor demografice similare pentru fiecare raion din Moldova.

Profiluri demografice Chișinău, Bălți, Ialoveni

1 de 5

„Eu sunt una dintre persoanele cu dizabilități locomotorii din Republica Moldova și știu foarte bine cu ce probleme se confruntă semenii mei. Trăiesc zi de zi cu aceste realități, și, respectiv, cunosc mai multe istorii de succes, dar și lacune ale sistemului. Cu regret, oamenii din țara noastră au mai multe prejudecăți și stereotipuri față de persoanele cu dizabilități. Prin podcastul pe care îl fac, îmi propun să demontez aceste stereotipuri”, spune Mariana Țîbulac-Ciobanu.

Dintr-un studiou radio, improvizat chiar în apartamentul în care locuiește, Mariana transmite podcastul de două ori pe lună. Ascultătorii săi sunt oamenii care se preocupă de problemele persoanelor cu dizabilități.

„Vorbim despre toate problemele, începând de la incluziune, accesibilitate și până la familie și sănătatea reproductivă. Subiecte sunt foarte multe și încerc să le abordez într-un mod cât mai inovativ. La final vin cu anumite recomandări, fie către societate, fie către familiile care îi hiperprotejează pe acești oameni, fie către autorități – ce ar trebui să întreprindă ca să asigure respectarea drepturilor noastre”, susține jurnalista.

Activitatea într-o agenție ONU, un vis împlinit

Voluntariatul la UNFPA este un vis împlinit pentru Mariana. Aici a găsit o echipă de profesioniști, cu viziuni similare cu ale ei. În organizație a fost responsabilă de scrierea diferitor articole și reportaje despre persoanele cu dizabilități, dar și de abordarea subiectelor legate de drepturile sexuale și reproductive prin intermediul podcastului pe care îl produce.

Ea spune că activitatea în cadrul UNFPA i-a oferit confortul de a se simți o adevărată profesionistă și personalitate. „Aici nu am avut niciodată vreo limitare. Un alt aspect important pentru mine este că UNFPA, la fel ca toate agențiile ONU, este o organizație accesibilă pentru persoanele cu dizabilități și oferă incluziune, spre deosebire de majoritatea structurilor din țara noastră”, afirmă Mariana.

A ajuns în organizație în noiembrie 2021, în bază de concurs. S-a bucurat când a aflat că a fost selectată, mai ales că de UNFPA o leagă o frumoasă experiență – participarea la inițiativa „Combatem stigma cu stil”, în cadrul căreia mai multe fete și femei cu dizabilități au fost implicate într-o campanie de promovare a incluziunii în industria de modă.

„Ceea ce face UNFPA în domeniul asigurării egalității de gen și promovării autonomiei corporale mă vizează în mod direct. Eu am aceleași probleme ca și alte femei cu dizabilități. De asta mi-am propus să contribui la soluționarea lor prin materialele pe care le elaborez și prin podcastul pe care îl realizez”, afirmă femeia.

Programul de voluntariat în care a fost inclusă Mariana a durat până în luna noiembrie, timp în care a elaborat mai multe podcasturi despre drepturile sexuale și reproductive ale persoanelor cu dizabilități și a demontat miturile existente.

Implicată în inițiative de voluntariat încă din anii de studenție

Mariana Țîbulac-Ciobanu face voluntariat de când era studentă. Locuia într-un cămin în care erau cazați mai mulți tineri cu dizabilități din universitatea în care învăța. Cei care aveau deficiențe de vedere erau nevoiți de fiecare dată să roage colegii să le citească cu voce tare temele sau conspectele. Mariana a acceptat cu bucurie această sarcină și și-a asumat să le fie de ajutor colegilor. Cu majoritatea dintre aceștia o leagă o prietenie frumoasă, care s-a menținut în timp. Și tot de mai mulți ani, Mariana sonorizează o revistă dedicată persoanelor cu dizabilități de văz.

După absolvirea Facultății de Istorie a făcut un master, apoi doctoratul, iar acum este cercetătoare științifică superioară la Institutul de istorie.

„Visul copilăriei mele era să devin profesoară. După ce am absolvit facultatea de istorie am fost repartizată să fac practica într-un sat. Îmi plăcea foarte mult să mă aflu între copii, în sala de studii, dar, la scurt timp, mi-am dat seama că din cauza că instituțiile de învățământ din țara noastră nu sunt accesibile, pentru mine va fi dificil să găsesc de fiecare dată un însoțitor care să mă ajute”.

A fost nevoită să renunțe la acest vis și a decis să se înscrie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. După absolvire a lucrat timp de șase ani într-o organizație a societății civile, specializată pe protecția persoanelor cu dizabilități, iar ulterior, la câteva ziare și la un post de radio. „Mi-a plăcut foarte mult activitatea la radio, dar era o problemă să merg să fac înregistrările. Starea mea mobilă nu îmi permitea să ajung repede la eveniment, după care să revin rapid în redacție ca să montez”, spune femeia.

Totuși, participarea la un program de abilitare economică a femeilor a ajutat-o să nu renunțe la emisiunile radio și i-a oferit șansa să își realizeze potențialul prin intermediul unui podcast – un format relativ nou pentru Republica Moldova. Prima ediție a avut loc în anul 2020, iar de atunci Mariana a reușit să aducă în atenția publicului multiple probleme ale persoanelor cu dizabilități, dar și soluții pentru acestea.

Stereotipurile și prejudecățile pot fi depășite

Potrivit ei, societatea moldovenească este încă plină de prejudecăți referitoare la persoanele cu dizabilități.

„Prima prejudecată este că aceste persoane ar trebui izolate – să stea închise în casă sau după gard ca să nu le vadă nimeni. O altă prejudecată că ei trăiesc doar din mila statului și nu sunt buni de nimic. Asta nu este adevărat – în țara noastră există persoane cu dizabilități care sunt foarte active și care și-au impus potențialul și talentele lor în ceea ce fac și ne-au demonstrat că pot realiza anumite lucruri chiar uneori depășindu-și situația”, spune Mariana.

Un alt stereotip pe care l-a auzit de mai multe ori inclusiv de la unii lucrători medicali este că o femeie cu dizabilități nu este capabilă să nască și să îngrijească de un copil. Mariana a demontat prin exemplul propriu această prejudecată, și, în prezent, crește, împreună cu soțul, o fetiță de cinci ani.

Ca persoană cu dizabilități care a trecut prin sarcină și naștere Mariana spune că o femeie cu mobilitate redusă are nevoie, în primul rând, de accesibilitate. „Nu e normal ca o femeie să nu poată ajunge de sine stătăror în cabinetul medicului care se află la etajele de sus ale unei clădiri.  Nu este normal ca oamenii care se deplasează greu să fie nevoiți să depună acest efort. Riști să cazi și să te traumezi și să faci mult rău copilului. Spațiile din policlinici, spitalele, cabinetele ginecologice trebuie să fie accesibile și dotate corespunzător pentru a corespunde și necesităților persoanelor cu dizabilități”, afirmă ea.

Societatea moldovenească este tot mai incluzivă

Mariana Țîbulac-Ciobanu este convinsă că femeile cu dizabilități pot și trebuie să reușească să se afirme. „Avem multe exemple de succes care ne demonstrează cât de bine pot reuși. Avem femei cu dizablități care au ajuns în politică, care au ajuns în cercetare, la un nivel academic peste medie, femei care cresc de la unul la patru copii”.

Chiar dacă e conștientă că problemele persoanelor cu dizabilități sunt departe de a fi soluționate, Mariana Țîbulac-Ciobanu consideră că situația s-a schimbat față de cum era în urmă cu câțiva ani. Vorbind și acționând cot la cot putem deveni societate mai incluzivă în care nimeni să nu fie exclus, consideră ea.

Un articol al UNFPA Moldova 

Aspecte ale colaborării inter-interinstituționale au fost discutate de către secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea și Reprezentanta Rezidentă a UNFPA, Nigina Abaszada.

Nigina Abaszada a menționat despre noul program de țară al UNFPA, realizarea căruia va începe în 2023 și care are ca beneficiari direcți tinerii, femeile, persoanele în vârstă.

UNFPA își propune să colaboreze cu Guvernul pentru a dezvolta capacitățile tinerilor de angajare, gândire critică și business, pentru a informa fetele și femeile despre sănătatea reproductivă și a preveni abuzurile, pentru a îmbunătăți datele cu privire la populație cu scopul de a elabora politici publice corecte și reprezentative, etc.

În contextul implementării Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, Dumitru Udrea a reiterat angajamentul Guvernului de a crea spitale și licee moderne, așa încât cetățenii să aibă acces la servicii de sănătate și educație calitativă.