Donația, în valoare de peste 8 mil. de lei va consolida sistemul de sănătate din Moldova în contextul creșterii cererii pentru servicii medicale de urgență, ca urmare a crizei refugiaților.

Autosanitarele, donate de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), achiziționate cu sprijinul financiar al Guvernului SUA, sunt echipate cu dispozitive medicale performante de terapie intensivă mobilă, ce permit, în condiții de maximă siguranță, transferul bebelușilor aflați în stare critică către instituțiile medicale pentru îngrijiri specializate.

În fiecare ambulanță sunt instalate incubator de transport, ventilator pentru respirație artificială neonatal, monitor pentru măsurarea funcțiilor vitale, aspirator de urgență pentru nou-născuți, defibrilator, laringoscop, trusă medicală de urgență etc. Acestea funcționează ca un sistem de alimentare autonom, garantând operativitate neîntreruptă.

La fel, UNFPA a donat un lot de manechine medicale Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească și Spitalului Clinic Bălți. Donația, în valoare de peste 800 000 de lei, are scopul de a îmbunătăți pregătirea practică a cadrelor medicale, inclusiv a studenților, rezidenților și personalului medical cu studii medii, în domeniul sănătății sexuale și reproductive.

Înainte de a veni în Moldova, Karina Nersesyan a deținut poziția de Directoare Regională Adjunctă pentru Biroul Regional UNFPA pentru Statele Arabe.

Karina Nersesyan a lucrat în peste 20 de țări din întreaga lume, inclusiv în Orientul Mijlociu, Europa, Africa și Asia.

UNICEF Moldova menționează că Nersesyan aduce cu sine o experiență bogată în dezvoltarea durabilă, pledând pentru egalitatea de gen, împuternicirea femeilor și tinerilor, politicile demografice bazate pe dovezi și utilizarea datelor pentru reducerea inegalităților.

Dr. Karina Nersesyan deține o diplomă postuniversitară în Economia Dezvoltării, precum și un Master în Administrarea Afacerilor de la Universitatea Haigazian din Beirut. Ea este, de asemenea, absolventă a Institutului de Leadership Transformațional de la Universitatea Georgetown din Washington DC, SUA.

Înregistrând una dintre cele mai rapide scăderi ale populației la nivel global, în special din cauza migrației — de la 4,5 milioane la începutul anilor 1990 până la 2,6 milioane în 2022, cu sprijinul experților și partenerilor, Moldova a adoptat o abordare axată pe consolidarea rezilienței demografice.

Astfel, noile politici demografice bazate pe dovezi vin să susțină femeile să combine cu succes serviciul, viața de familie și creșterea copiilor. Asta pentru ca, treptat, să fie reduse inegalitățile de gen, să existe condiții îmbunătățite în țară, iar mai puțini oameni să fie nevoiți să migreze.

Spre exemplu, au fost introduse opțiuni noi pentru părinți pentru a-i susține să aibă numărul dorit de copii: posibilitatea de a alege să primească indemnizația lunară de creștere și îngrijire a copilului timp de un singur an, timp de 2 sau 3 ani; a fost extinsă perioada în care poate fi solicitat concediul paternal de 14 zile, a fost introdusă posibilitatea nouă pentru mamă și tată de a împărți concediul de îngrijire până la vârsta de 3 ani și de a sta pe rând cu copilul, dar și posibilitatea de a solicita  program flexibil de muncă în coordonare cu angajatorul ș.a.

Un raport anterior, realizat în Moldova, a arătat că femeile și bărbații își doresc până la trei copii, dar în realitate au mai puțin de doi.

Raportul privind Starea Populației Lumii (SWOP 2023), publicat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), examinează tendințele fertilității în lume și factorii care influențează deciziile oamenilor de a avea sau nu copii.

Spațiile servesc drept puncte de informare și sprijin, unde se pot adresa inclusiv persoanele care se confruntă cu violența în bază de gen și primi informații despre sănătatea femeilor.

Punctele Spații Sigure sunt situate în localitățile din nordul, centrul și sudul țării, inclusiv în capitală, iar în cadrul lor activează profesioniști din domeniul sănătății, asistenți sociali, psihologi, dar și voluntari.

În cadrul celor 28 de puncte Spații Sigure din țară, femeile, tinerii și persoanele în etate au parte de o gamă largă de servicii. Este vorba, în special, despre sprijin psihosocial, inclusiv servicii de combatere a violenței de gen, referirea la serviciile de sănătate, sesiuni pentru dezvoltarea deprinderilor de viață, accesul la produse de igienă, servicii de consiliere și suport sigure și non-stigmatizante privind violența în bază de gen, activități recreative și sportive.

Totodată, echipele a opt puncte Spații Sigure mobile, formate din psihologi, asistenți sociali, asistente medicale și specialiști în domeniul juridic, organizează sesiuni de informare în zonele greu accesibile din regiunile nordice, sudice și centrale pentru a ajunge atât la refugiați, cât și la populația locală, asigurând sprijin și diverse servicii pentru cel puțin 50 de femei, zilnic.

Până în prezent, de serviciile celor 28 de puncte Spații Sigure din țară au beneficiat peste 20.000 de femei, tineri și persoane în etate.

Raportul mai arată că șapte din zece persoane cu vârsta de 55 ani și peste au posibilități limitate pentru a-și valorifica potențialul deplin prin angajare, participare la viața socială, culturală şi viața independentă. Potrivit raportului citat, în comparație cu statele UE, în Moldova sunt necesare eforturi substanțiale în crearea unui mediul favorabil pentru îmbătrânirea activă și pentru a înregistra progrese ca țări precum Suedia, Olanda sau Danemarca, aflate în topul clasamentului.

„UNFPA, împreună cu partenerii săi, contribuie la construirea unui dialog între generații, creează legături între tineri și persoanele în vârstă, sprijinind în același timp incluziunea digitală a persoanelor în vârstă pentru comunități mai reziliente”, a afirmat la conferință Nigina Abaszada, reprezentanta rezidentă a UNFPA.

„Vârstnicii sunt părinții, bunicii noștri, și trebuie să investim în ei la nivel de politici, servicii. Ceea ce vom face în Guvern azi, ne așteaptă pe noi mâine. Niciodată nu este prea târziu pentru a învăța, iar tehnologia ne deschide noi oportunități de incluziune”, a afirmat viceprim-ministru pentru Digitalizare, Iurie Țurcanu.

Iar Caroline Tissot, directoarea biroului de Cooperare al Elveției, a spus în cadrul conferinței privind digitalizarea vârstnicilor și îmbătrânirea activă că tinerii trebuie să aibă un rol important în transferul de cunoștințe către persoanele în vârstă, inclusiv în domeniul tehnologiilor.