„Acest anunț a fost așteptat ani de zile de fotbaliștii noștri și de sutele de mii de amatori și iubitori ai fotbalului din țara noastră”, a spus, la 5 iulie, premierul la o întâlnire de la Vadul lui Vodă cu fotbaliștii aflați la Centrul de Pregătire a Selecţionatelor Moldovei.

Premierul a spus că va face multe precizări săptămâna viitoare într-o conferință de presă.

Dar Dorin Recean a adăugat că, după ce Federația Moldovenească de Fotbal a realizat un studiu de prefezabilitate, urmează ca în cel mai scurt timp statul, prin intermediul ministerului Infrastructurii, să înceapă executarea unui studiu de fezabilitate și să elaboreze proiectul viitoarei arene.

Identificarea terenului și construcția stadionului ar putea dureze nu mai mult de cinci ani.

Tinerii din localitate vor însă să schimbe starea de lucruri, să readucă la viață stadionul. Ei au chestionat localnici în acest sens, constatând că ideea lor este susținută.

„Ar fi bine ca stadionul să fie redeschis, să funcționeze ca pe vremuri, când se desfășurau competiții sportive raionale, tinerii duceau un mod sănătos de viață, jucând duminicile fotbal, volei, baschet, iar copiii mici din mai multe sate își așteptau nerăbdători rândul la caruselul gratuit care era aici. În zilele de sărbători și duminici stadionul era arhiplin”, spune Olga Moruz, secretara Consiliului local.

Majoritatea locuitorilor cu care am discutat susțin că un stadion amenajat nu e un capriciu, ci o necesitate. Unii dintre localnici spun că ai lor copii sunt nevoiți să meargă în satele vecine pentru a juca fotbal. Unțeștiul, susțin alți locuitori, nu are echipe sportive puternice, deoarece acestea nu au unde se antrena, nu există condiții.

Ce spun autoritățile

Primăria Unțești susține ideea tinerilor, dar nu prea dispune de fonduri pentru a renova și menține stadionul la standardele necesare.

„Stadionul ar avea un impact pozitiv asupra locuitorilor, dar, cu toate acestea, să nu uităm că având o suprafață destul de mare, necesită foarte multe investiții de care primăria nu dispune”, ne-a spus primarul Nicolae Sorotinschi.

Amintiri despre stadionul de odinioară

Directoarea instituției de educație timpurie ,,Deceluș” din Unțești, Larisa Mihăilă, își amintește cum pe vremuri stadionul local mustea de evenimente frumoase.

„În vara anului 1986 s-a anunțat, pentru prima oară, în Unțești deschiderea sezonului sportiv raional. Cu această ocazie a fost organizat un concert la care au cântat cunoscuți artiști ai Moldovei, cum ar fi Nicolae Sulac și  Zinaida Julea etc.”, își amintește Larisa Mihăilă.

Laura ROȘCA,
Valeria BABIN,
corespondente comunitare în s. Unțești, raionul Ungheni

Proiectul, în valoare de 3,5 mil. de lei, este susținut de Federația Moldovenească de Fotbal și autoritățile locale. Stadionul va corespunde tuturor standardelor FIFA.

Viitorul stadion este amplasat pe teritoriul Liceului local „Todur Zanet”, iar proiectul presupune și deschiderea unei clase de fotbal. Așa că de la începutul anului școlar viitor, aici va exista și o clasă cu profil sportiv.

Proiectul urmează să fie finalizat la începutul anului viitor.

Satul Congaz numără circa 13,5 de locuitori, în majoritate găgăuzi.

Până atunci, animalele și păsările domestice își văd de treabă pe actualul „stadion”. De faptul că aici e stadion amintesc numai cele două porți fără plasă care se înalță în bătaia vântului din iarbă și buruieni.

Lipsa unii stadion afectează foarte mulți localnici.

„Satul fără stadion e ca mâncarea fără sare. Este una din primele necesități în comunitate. Fiecare trebuie să aibă condiții pentru a avea un stil de viață sănătos”, spune Serghei Ceban, învățătorul de educație fizică din Feștelița.

Profesorul consideră că toți membrii comunității trebuie să-și conjuge eforturile pentru a relansa stadionul. Aici ar putea fi petrecute lecțiile de educație fizică, dar și antrenamentele pentru echipele școlare de fotbal.

Primarul satului Feștelița recunoaște că problema stadionului a fost lăsată în umbră și spune că își dorește în sat un stadion la standarde europene. Pentru asta, potrivit edilului, urmează să fie identificate surse financiare.

„Tot ce este legat de infrastructura sportului a rămas, cumva, în urmă în sat. Pentru a avea inventarul care urmează instalat pe acest stadion, sunt necesare opțiunile membrilor comunitaţii. Ce ţine de aspectul stadionului, visul meu este să avem unul la standarde europene, care să satisfacă cerinţele fiecărui cetăţean”, ne-a spus primarul Nicolae Tudoreanu.

În timpul ce urmează, autoritățile locale promit să identifice soluții pentru relansarea și amenajarea stadionului. Teritoriul ar putea fi îngrădit, amenajate bănci pentru spectatori și instalate aparate de fitness.

Iulian Ciobanu și Alexandru Frunze,
corespondenți comunitari în s. Feștelița, r. Ștefan Vodă

Stadionul are lungimea 50 de metri şi lățimea de 30 de metri, este acoperit cu gazon artificial, iar tot perimetrul este îngrădit.

Primarul orașului Sângera, Valeriu Popa spune că stadionul este singurul în zonă de așa dimensiuni și unde au fost aplicate cele mai noi tehnologii. Edilul a mai spus că stadionul va servi o bază bună pentru petrecerea lecțiilor de educație fizică și a antrenamentelor pentru echipele locale de fotbal. Valeriu Popa a mai spus că un suport moral important în realizarea proiectului l-a avut din partea fostului fotbalist și antrenor Igor Dobrovolschi.

Prezent la evenimentul de inaugurare a stadionului, primarul de Chișinău, Ion Ceban a spus că proiectele în educație și sport sunt prioritare. În acest sens, Primăria Chișinău are o colaborare bună cu FMF.

„Alte 40 de stadioane urmează să fie deschise în următorii doi ani la Chișinău. Vrem să creăm oamenilor, în special tinerilor, condiții pentru a face sport și a practica modul sănătos de viață. Vom susține și în continuare proiectele frumoase”, a spus Ceban.

Potrivit edilului, anul trecut, Primăria Chișinău a alocat suburbiilor 120 mil. de lei în diverse proiecte, iar anul acesta suma a fost majorată până la peste 150 mil. de lei. Aceste fonduri, spune Ceban, în primul rând sunt orientate către instituțiile educaționale.

Valoarea proiectului de Dobrogea s-a cifrat la 960 de mii de lei. 710 mii de lei au fost alocaţi din bugetul oraşului Sângera, 200 de mii de lei au fost oferiți din bugetul Primăriei Chişinău, iar 50 de mii de lei a constituit contribuția unui agent economic.