Acestea poate fi ascultate pe aplicațiile Google Podcasts, Spotify, Apple Podcasts, dar și pe zdg.md. Autoarea podcastului a menționat că temele se vor axa pe oamenii sunt afectați de informații false, dar și pe felul în care aceștia se pot păzi de falsuri.

„Am ales să merg pe acest drum, întâi de toate, alături de protagoniști, care sunt ca oricare dintre noi, puși în fiecare zi în fața tunurilor de știri, de titluri exagerate, de povești culese de pe rețelele de socializare, ce se contrazic încât devine greu să mai distingi ce e adevărat și ce nu”, a menționat Sorina Obreja.

Monitor Media scrie că, la finele anului trecut, Sorina Obreja s-a numărat printre câștigătorii unui concurs pentru realizarea unor podcasturi, anunțat de Asociația Presei Independente API și DW Akademie.

Împreună cu familia

La Chișinău, Jānis Mažeiks se află cu soția sa și cu fiica care merge la o școală privată. Ambasadorul mai are doi feciori despre care spune că au „drumul lor” – unul învață la universitate, altul deja a absolvit.

150 de proiecte europene

Ambasadorul vorbește în interviu despre sprijinul european în contextul pandemiei, iar despre proiectele derulate în Moldova din fonduri europene, Jānis Mažeiks spune că acestea urmăresc îmbunătățirea vieții cetățenilor moldovenilor. Diplomatul observă că tot mai multe autorități locale contribuie în implementarea acestor proiecte cu contribuții importante. Despre aceste proiecte comune, ambasadorul spune că „nu sunt despre faptul că UE vine cu parașută cu bani și pune în funcțiune instalații de tratare a apei în localități. în fiecare proiect avem cofinanțare a APL. Acum Delegația UE este implicată în implementarea a circa 150 de proiecte în diverse domenii.

Despre viitorul comunitar al R. Moldova

Întrebat dacă Moldova ar avea șanse mai mari să depună cerere de aderarea la UE, în situația în care guvernarea este una pro-europeană, Jānis Mažeiks a spus că acest proces e mâinile moldovenilor, fiind vorba de „o chestiune de ani”. Ambasadorul a spus că ara noastre are de făcut încă multe teme înainte de a avansa practic pe relația cu UE, dar că există toate posibilitățile pentru a intensifica relația respectivă.

Primele cuvinte rostite în română

Primele cuvinte învățate în limba română ale ambasadorului au fost „Bună ziua, soldați” – formula de adresare către membrii Gărzii de onoare la ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare. Următoarele cuvinte învățate au fost „Împreună mai puternici” și „Echipa Europa”.

Moldova, sinonim cu vinul

Atunci când rostește Moldova, ambasadorului asociază țara noastră cu „vinul”. „Consider că vinul își merită poziția pe care o are în societatea moldovenească”, spune Jānis Mažeiks.

Despre frumusețea Moldovei și experiențele gastronomice

Cât despre preferințele gastronomice, diplomatul european a afirmat că a rămas uimit de plăcintele moldovenește, deoarece în țara sa natală, Letonia, nu există ceva similar. Ambasadorul a mai spus că în Găgăuzia a avut „experiențe foarte plăcute” în Găgăuzia, iar cea mai memorabilă a fost într-o pizzrie din Cahul care a fost deschia cu suportul unui proiect european.

Jānis Mažeiks spune că a vizitat mai multe locuri frumoase din Moldova, dar zice că a rămas de impresionat de frumusețea mănăstirilor și de pădurile de stejar. A fost marcat și de stejarul lui Ștefan cel Mare, dar că el cel mai frumos loc este dealul de lângă orașul Ialoveni de pe care se deschide o panoramă de neuitat.

Katarina Fried vorbește în interviu cu mută căldură despre Moldova și oamenii de aici, dar și despre Echipa Europa și eforturile acesteia de a ajuta țara noastră.

Ea și-a început mandatul de ambasador la Chișinău în toamna anului 2021 și afirmă că s-a adaptat la Chișinău foarte repede. „Nici nu sunt sigură dacă în Moldova este nevoie să te adaptezi, este o țară atât de frumoasă”, spune diplomata.

Katarina Fried spune că Moldova trebuie să depună eforturi ca să fie mai cunoscută peste hotare.

Ambasadorul a vorbit și despre programele pe care le sprijină Suedia în Moldova, multe dintre care sunt axate pe promovarea egalității de gen și combaterea violenței.

„Suedia nu așteaptă nimic în schimb, sperăm că fondurile alocate vor fi bine gestionare pentru a ne asigura că sunt în beneficiul oamenilor din Moldova în cel mai bun mod posibil”, mai afirmă Katarina Fried.

Jurnalista nu a precizat dacă își mai continuă sau nu cariera în mass media, dar a menționat că „proiectele frumoase nu se opresc aici”, scrie Monitor Media.

„Povestea Pro TV Chișinău din viața mea se încheie aici. Nu ne-am mai văzut în ultima vreme la televizor – timp în care am meditat și am luat cu mare greu această decizie. Azi sunt recunoscătoare pentru fiecare moment trăit în toți acești 14 ani”, a scris Sorina Obreja.

În ultimii doi și jumătate Sorina Obreja a coordonat echipa de știri de la PRO TV Chișinău.

Până la PRO TV Chișinău, Sorina Obreja a activat la Radio Noroc.