Rezultatele au fost prezentate în cadrul evenimentului de totalizare a proiectului care a reunit autorități publice centrale și locale, reprezentanți ai societății civile, parteneri de dezvoltare, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic, pentru a aborda inegalitățile și provocările cu care se confruntă grupurile vulnerabile din Republica Moldova.

„Autoritățile locale trebuie să fie alături de cetățeni, să asculte cu atenție oamenii. Acest dialog este o tradiție în Elveția. Este un secret al implicării care duce spre dezvoltare și progres”, a spus Guido Beltrani, director al Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova.

„Prin intermediul acestui proiect am influențat peste 30% din politicile publice naționale și locale ce afectează direct viața celor mai vulnerabili. Împreună am demonstrat că societatea civilă nu este doar un supraveghetor – ci contribuie plenar la construirea și menținerea unei democrații veritabile, spre beneficiul comunităților noastre”, a conchis Sorin Mereacre, președinte al Fundației Est-Europene.

„Analiza „Moldova Inegală” a permis identificarea principalelor inegalități cu care se confruntă grupurile vulnerabile din Republica Moldova, precum și modul cum acestea au evoluat în timp. O constatare din analiză este că 42% dintre cetățeni conștientizează dreptul lor de a solicita informații de la autorități. Totuși, majoritatea populației nu are informații suficiente despre activitățile administrației publice locale, deși tendința este pozitivă”, a menționat Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Lansat în 2015 cu sprijinul financiar al Elveției, cofinanțat de Suedia și implementat de Fundația Est-Europeană în colaborare cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Asociația Presei Independente și Centrul pentru Jurnalism Independent, programul „Cetățeni Activi, Comunități Prospere” a înregistrat progrese semnificative în consolidarea participării civice în procesele decizionale, contribuind activ la reducerea inegalităților şi promovarea coeziunii sociale.

Proiectele susținute în cadrul programului au contribuit la mobilizarea comunităților, inclusiv a celor mai vulnerabile grupuri, pentru identificarea participativă a problemelor şi soluționarea acestora prin dialog cu autoritățile publice şi prin activism civic.

În cadrul evenimentului au fost prezentate ultimele date din raportul „Moldova Inegală: Realități ale vulnerabilității și calea de urmat”, care a oferit o analiză complexă privind grupurile vulnerabile – tinerii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, persoanele de etnie romă.

Lansarea chatbot-ului Sophia în Moldova s-a datorat parteneriatului dintre Asociația Spring ACT din Elveția și Fundația Est-Europeană, cu sprijinul financiar al Suediei și Agențiaei Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.

Sophia poate ajuta persoanele să adune dovezi, să își evalueze drepturile și să afle despre opțiunile de suport disponibile. Chatbot-ul vorbește 23 de limbi, inclusiv româna, rusa și ucraineana și poate fi accesat pe platforma sophia.chat.

Chatbot-ul Sophia este dezvoltat pentru a funcționa în mod anonim, securizat și fără „urme digitale”, potrivit agenției IPN. Poate oferi acces rapid la informații esențiale, resurse locale și poate pune la dispoziție un spațiu digital sigur pentru păstrarea probelor.

„Acest chatbot poate păstra probe acumulate de victimele violenței într-un safeu digitalizat, care pot fi folosite ulterior, fie atunci când vă adresați la poliție sau în instanța de judecată. Este un instrument pe care îl puteți folosi 24 de ore, 7 din 7 zile”, a explicat Sorin Mereacre, președintele Fundației Est Europene.

Sophia a fost recunoscută la nivel internațional, fiind câștigătoare în cadrul concursului „Women in Tech Europe Awards” și nominalizată la „Women in AI Awards 2024”.

Raportul conține date cu privire la mai multe documente „amicus cruiae” depuse de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe cauzele de discriminare în instanțele judiciare.

Timp de 11 luni, în perioada martie 2021-ianuarie 2022, au fost elaborate și depuse în litigiile de discriminare în instanțele de judecată 20 de documente de „amicus curiae”. Circa 33% dintre concluziile de „amicus curiae” pe cauzele finalizate în instanță au contribuit la schimbarea așteptată. Pe 25% din cauze, acțiunile mai sunt în proces de examinare, o parte dintre ele fiind contestate în instanța ierarhic superioară, iar în 45% din cauze, cererile au fost respinse ca neîntemeiate sau declarate inadmisibile.

Conferința națională a fost parte a proiectului „Advocacy pentru o protecţie mai bună împotriva discriminării”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Proiectul este finanțat de UE şi Suedia.

CE SPUN EXPERȚII?

Președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (CPEDAE), Ian Feldman: „Am fost primii care am creat pe platforma noastră online posibilitatea de a publica cazurile cele mai importante, de rezonanță socială, unde ONG-urle pot să depună un „amicus curiae”. Pe site publicăm o descriere simplă a speței. Am fost primii la acest capitol.”

Olga Bulmaga (CPEDAE): „În 2021 au fost depuse 20 de „amicus curiae”. Acestea au vizat, în mare parte, protecția socială, sistemul de justiție dreptul la locuință sau în câmpul muncii. Opt „amicus curiae” au fost depuse la Curtea Constituțională, opt la judecătoria Chișinău, altele la Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiție și Judecătoria Strășeni.”

Președintele Fundației Est-Europeană, Sorin Mereacre: Promovăm prin acest proiect „amicus curiae”, ca un instrument de dialog cu instanțele judecătorești, Curtea Constituțională, cu cei care iau decizii în cazurile nedescriminare, pentru a asigura un dialog permanent. (…) Am constatat că instanțele sunt deschise în sensul aplicării instrumentului „amicus curiae”. Este important să promovăm aplicarea mai largă a acestuia pentru a ușura munca magistraților. Este important ca „amicus curiae” să fie perceput ca un instrument de dialog și nu ca pe o presiune pe instanță.”

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (România), Asztalos Csaba Ferenc: „În domeniul nedescriminării, România a începu cu 10-12 ani mai devreme decât Moldova, dar este impresionantă evoluția pe care a înregistrat-o RM în acești zece ani, de când a fost adoptată legislația andiscriminare a fost înființată instituția de egalitate. (…) Instrumentul de „amicus curie” (…) a devenit parte a dialogului oficial între puterea judecătorească și actorii publici. Se impune un dialog mai aplicat între magistrați și reprezentanții Consiliului de egalitate și cu societatea civilă pentru a înregistra progrese pe teme ce reprezintă o dilemă sau în care există opinii contrare (…) E nevoie de crearea unor spații de dialog profesional, care să fie organizate periodic între judecători, procurori, avocați, reprezentanți ai Consiliului. Este importantă formarea continuă la nivelul magistraților.”

*Amicus curiae este, în mod literal, „un prieten al curţii”, care să ajute instanța de judecată să adopte o hotărâre în cunoștință de cauză cu conceptele din domeniul egalității și nediscriminării și jurisprudența relevantă obiectului examinării.

1 de 14

În cadrul proiectului implementat de Fundația Est-Europeană, peste 700 de persoane social-vulnerabile vor beneficia de servicii și produse gratuite. Coordonatoarea proiectului, Ana Ciurac, a declarat că cele 14 Asociații Obștești vor dezvolta întreprinderi sociale pe ambele maluri ale Nistrului.

„14 reprezentanți ai societății civile au depus proiecte, au câștigat pentru a crea sau dezvolta întreprinderi sociale în Moldova, atât pe malul drept cât și stâng al Nistrului. În total, aceste 14 proiecte vor ajuta ca 78 de persoane să fie angajate în câmpul muncii, iar alte peste 700 de persoane vor beneficia de servicii sau produse gratuite din partea lor. Întreprinderile sociale sunt aceleași întreprinderi clasice, doar că au și un impact social, care presupune că 90 la sută din profitul pe care-l obțin să fie investit în afacerea propriu-zisă sau la rezolvarea unei probleme comunitare, inclusiv angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile”, menționează Ana Ciurac.

Președintele Fundației Est-Europene, Sorin Mereacre, i-a felicitat pe grantiști și le-a urat succes în implementarea proiectelor. „Fundația Est-Europeană, și eu personal, încurajez dezvoltarea societății civile din Republica Moldova. Mulțumesc Uniunii Europene și Guvernului Suediei pentru suportul acordat. Noi am început să susținem antreprenorialul social și organizațiile care promovează acest tip de afaceri pentru a putea face viața oamenilor mai bună. Antreprenorialul social este un mijloc de a îmbunătăți viața persoanelor defavorizate”, susține Sorin Mereacre.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

„Pentru Uniunea Europeană este foarte important să susțină dezvoltarea societății civile pentru că este un instrument foarte important pentru modernizarea Republicii Moldova. Uniunea Europeană și țările membre și-au mobilizat toate resursele pentru a susține dezvoltarea acestui sector în Republica Moldova. Portofoliul de proiecte al UE pentru susținerea societății civile cuprinde 32 de contracte. La moment, deja sunt subcontractate 431 de subgranturi, iar bugetul total al acestei contribuții este de aproximativ 279 mil. lei”, afirmă Gintautas Baranauskas, șeful adjunct al secției Operațiuni din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Cele două runde ale concursului de granturi s-au desfășurat în septembrie 2021 și februarie 2022. La concurs au depus ofertele peste 70 de ONG-uri, dintre care au fost selectate 14.