Directorul Casei de cultură va fi selectat prin concurs, pe un mandat de patru ani. El va fi responsabil de activitatea instituției, registrul de evidență, programul, raportul anual de activitate ș.a.

Pentru asigurarea transparenței și bunei gestionări, Regulamentul propune constituirea unui Consiliu administrativ al Casei de cultură, care va avea în componență reprezentanți ai fondatorului, ai Direcției cultură a municipiului sau raionului și un reprezentant din partea societății civile în domeniul relevant acestei activități.

Modificările derivă și ca urmare a creșterii salariale pentru directorii instituțiilor de cultură, astfel încât complexitatea funcției să corespundă nivelului de remunerare.

În Moldova sunt active peste 1218 case de cultură, care se subordonează autorităților publice locale. Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, până acum, Legea Culturii nu conținea nicio prevedere referitoare la Casa de cultură.

Ministrul Culturii spune că, în baza Regulamentului, casele de cultură vor avea posibilitatea să obțină personalitate juridică, pentru a deveni cu adevărat centre comunitare, pentru a răspunde nevoilor de culturalizare a comunității. Casele de cultură vor putea stabili relații de parteneriat, inclusiv economice.

„Am reiterat și angajamentul de susținere de partea R. Moldova a oamenilor de cultură din Ucraina, refugiați în R. Moldova, care sunt încurajați să se încadreze pe piața muncii, dar și suportul în vederea protejării patrimoniului cultural, care poate fi oricând evacuat pentru a fi salvat în siguranță în Moldova, așa cum am promis în iunie, la reuniunea miniștrilor culturii parte a Group of Ten, de la Lviv”, a menționat ministrul Prodan.

Ministrul Ucrainei i-a sugerat omologului de la Chișinău ca la Opera din Odesa să concerteze formații moldovenești. În plus, Moldova ar putea găzdui colectivul Teatrului Mariupol.

„Anul acesta a fost un punct de cotitură pentru relațiile dintre Ucraina și Moldova. Ne-a apropiat mult și avem planuri mari de a ne consolida relațiile. Începem să ne precizăm planurile. Există multe idei, multe oportunități și opțiuni de cooperare între țările, instituțiile și colectivele noastre”, a spus Oleksandr Tkachenko.

Anunțul a fost făcut, ieri, la Căușeni, de către Laura Hruby, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA în Moldova, și Sergiu Prodan, ministrul Culturii.

Investiția americană totală în proiectele respective, începând cu 2016, se ridică la peste un milion dolari. Fiind un parteneriat între guvernele SUA și al R. Moldova, proiectul va consolida și conserva fresca unică din interiorul bisericii pentru generațiile viitoare.

Pictura Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni datează din anul 1763 și aparține zugravilor Stanciul Radu și Voicul. Biserica este un monument unic în spațiul est-carpatic prin amplasarea sa sub nivelul solului, fiind o biserică semi-îngropată. Asta din cauza că localitatea Căușeni era parte din raiaua Bugeacului, iar legile otomane impuneau ca bisericile să nu se ridice mai sus decât baza acoperișului geamiilor și să depășească anumite dimensiuni.

„Trebuie să transformăm această fâșie într-un loc pitoresc, într-o atracție turistică. Să devină un obiectiv așa cum este Orheiul Vechi. Există toate ingredientele și e nevoie de puțină răbdare și de proiecte mari de investiții”, le-a spus Alex Calancea consătenilor veniți la Festivalul Lupilor care a avut loc, recent, pe „toloaca lui Calancea”.

El și-a exprimat regretul că ecosistemul din lunca Prutului degradează.

„Mă doare sufletul când văd cum se usucă totul. (…) Trebuie să facem astfel ca să nu povestim despre baltă la trecut, dar să ne bucurăm de ea în continuare”, spus Alex Calancea.

Prezent la Festivalul Lupilor, și ministrul Culturii Sergiu Prodan i-a îndemnat pe oameni să păstreze natura și să nu permită ca bălțile de la Cuhnești să dispară.

DE UNDE SE TRAGE PROBLEMA

Problemele din lunca Prutului au început după ce, în 1978, a fost construit Barajul Stânca-Costești. Acesta a oprit revărsările firești ale Prutului, care alimentau cu apă bălțile de luncă. În zona Cuhneștiului, problema secării bălților s-a agravat și din cauza faptului că în satul Balatina a fost schimbat cursul firesc al afluentului Camenca. Apele acestuia se scurg direct în Prut printr-un canal, fără să ajungă, ca în trecut, prin albia lui firească la Cuhnești și alte localități. În consecință, multe dintre bălți au secat.

DESPRE COPILĂRIE ȘI TRADIȚII

Păstrați tradițiile, păstrați tot ce-i frumos, păstrați casele bătrânești – nu le distrugeți. Casele bătrânești sunt bogăția noastră. Păstrați natura, nu permiteți ca bălțile de aici să dispară.

Eu în copilărie am pescuit aici, la Cuhnești. Am avut un moș la Cuhnești – Sandu Musteață, așa îl chema. Bunica mea locuia mai la deal, tot pe Prut – la Petrușeni. Suntem pământeni.

DESPRE TURISM

E atât de frumoasă seara asta, că jumătate de Chișinău ar trebui să fie cu voi. Problema e că nu au unde rămânea peste noapte. Faceți pensiuni civilizate și atunci veți câștiga bani cu propria gospodărie. Nivelul de viață se va ridica și locuri de muncă vor apărea, cei plecați peste hotare vor reveni.

Vom face un program de țară și zonele cu atracție turistică cum e a voastră cu siguranță va intra în acest program. Există bani de la partenerii externi. Vom ajuta să deschidem B&B cu o singură condiție – lucrurile trebuie făcute adevărat. Lucrurile noastre strămoșești din materiale autentice, așa cum se făcea pe vremuri.

DE LA „MOLDAVYA – ȚVETUȘCII SAD” LA LOCUL DE VACANȚĂ AL UE

Așa cum pe vremea sovietică „Moldavya” era „țvetușcii sad Sovetskogo Soiuza” și toți știau de asta, acum Moldova noastră trebuie să devină locul de vacanță a Uniunii Europene. Moldova nu este despre hoteluri mari. Și ultra all inclusive-uri cu două săptămâni cu burta la soare. Nu avem nici mare, nici munte. Cea mai mare bogăție sunt oamenii. Moldova este despre vacanța de trei zile – vineri, sâmbătă, duminică. (…) Noi vom putea câștiga cu gospodăria pe care o avem până la o mie de lei pe zi. Fiecare va putea să câștige.