Cele două legislative de pe ambele maluri ale Prutului vor adopta o declarație comună, potrivit caleaeuropeana.ro.

Parlamentul de la București va fi reprezentat de președintele Senatului, Florin Câțu, de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, de liderii de grup, de șefii de comisii și parlamentari de la toate partidele politice parlamentare.

În deschiderea ședinței, premierul Natalia Gavrilița i-a salutat pe membrii delegației de la București și a mulțumit României pentru sprijinul constant oferit de-a lungul anilor cetățenilor R. Moldova.

„Am promis că vom construi noi poduri – fizice și virtuale – între cele două maluri ale Prutului, iată că ne ținem de cuvânt. Această dinamică este remarcabilă și reflectă preocuparea ambelor Guverne de a acorda agenda bilaterală la interesele cetățenilor”, a spus Natalia Gavrilița.

Premierul a apreciat decizia României de a acorda un grant în valoare de 100 mil. de euro R.  Moldova.

„Ne dorim să creștem calitatea vieții, îndeosebi în mediul rural, iar aceste fonduri vor putea fi utilizate pentru infrastructură locală, fie că vorbim de drumuri, școli sau rețele de alimentare cu apă”, a mai adăugat Natalia Gavrilița.

Premierul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a asigurat că România se va implica în totalitate pentru o cooperare consolidată în sectoarele cheie.

„Ne bucură să vedem acum la Chișinău cea mai mare deschidere, înregistrată vreodată, în relația cu România. Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și ambițioasă agendă bilaterală. În 2020, într-un an de criză, România a acordat asistență oficială pentru dezvoltarea R. Moldova în valoare record de 46.8 milioane euro. În ceea ce privește agenda europeană a R. Moldova, vă asigur că România va fi și mai departe susținătorul hotărât și vocal al Dvs.”, a declarat premierul român.

Membrii celor două Guverne au abordat în ședință mai multe subiecte precum: agenda europeană a R. Moldova, implementarea Acordului de Asociere cu UE , aprobarea unei noi Agende de Asociere a RM cu UE pentru următorii șapte ani, noul program de asistență macrofinanciară din partea UE pentru următorii doi ani, în valoare totală de 150 milioane de euro, dar și modalitățile de conectare a Republicii Moldova la „Inițiativa celor Trei Mări”.

„Ne dorim ca cea mai mare parte din această sumă să suplinească sumele alocate Fondului de Dezvoltare Regională și Locală, pornit de Guvern acum câteva luni. Aceste investiții vor genera și dezvoltare economică, și noi locuri de muncă, pentru că, pe lângă fondurile suplimentare pentru drumuri, pe care primarii le-au primit în noul buget, vor exista fonduri mult mai mari pe care primăriile le vor putea accesa din programul „Satul European”, a spus Gavrilița.

Alte proiecte care ar urma să fie finanțate din acest grant ar putea fi lucrări de restaurare a Teatrului Național și Sălii cu Orgă și alte incinte culturale, precum proiecte în domeniul mass-media.

La 11 februarie, la Chișinău, urmează să fie semnat acordul interguvernamental privind asistența de 100 mil. de euro. În cadrul ședinței comune ale Guvernului R. Moldova și cel al României urmează să fie încheiate mai multe acorduri, inclusiv cu privire la reparația podului Giurgiulești-Galați, construcția unui pod nou la Ungheni, reducerea și eliminarea tarifelor de roaming.

Evenimentul se va desfăşura în contextul semnării unui Acord de asistenţă nerambursabilă oferită de România.

Natalia Gavriliţa a anunţat că susţinerea localităţilor va fi prioritate şi pentru asistenţa nerambursabilă oferită de România. Un acord în acest sens urmează  a fi semnat în cadrul şedinţei comune a Guvernelor României şi R. Moldova, planificată pentru 11 februarie 2022, la Chişinău.

„Finanţarea proiectelor de dezvoltare regională şi locală se va face în mod transparent şi echitabil şi nu în baza unor criterii politice. Vrem ca aceste mijloace financiare sa fie utilizate în aşa fel încât să aducă beneficii reale oamenilor şi localităţilor”, a menţionat premierul, citat de postul public de televiziune.

„Voi deschide chiar eu Stația de epurare de la Soroca și voi inaugura porțiunea de drum pe R14”, a spus premierul.

Natalia Gavrilița a precizat că acordul cu Banca Mondială ar putea fi ratificat în această lună, după ce negocierile pe marginea documentului au fost finalizate în luna decembrie.

Prim-ministrul a spus că terenul pentru viitoarea stație de epurare a fost deja aprobat.

„Toți trebuie să ne punem pe treabă și să ne asigurăm că această stație de epurare despre care se vorbește de 15 ani în sfârșit să fie construită, iar sorocenii să aibă un sistem de canalizare european”, a declarat Natalia Gavrilița.

Anterior, s-a anunțat că Stația de epurare a apelor uzate în orașul Soroca ar urma să fie construită până în anul 2025. Aceasta va fi amplasată pe o suprafață de cca 2,14 ha, între orașul Soroca și satul Trifăuți, potrivit Studiului de Fezabilitate pentru construcția acestui obiectiv, realizat de compania franceză SEURECA, care a fost supus consultărilor publice.

Dezvoltarea unui sistem adecvat de sanitație în Soroca este, potrivit autorităților, o prioritate națională, care face parte din Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”, ce urmează să fie negociat cu Banca Mondială, în valoare de 50 mil. USD, dintre care 11. mil USD sunt destinate pentru construcția Stației de epurare la Soroca.

Studiul de fezabilitate pentru viitoare Stație de epurare la Soroca arată că actuala rețea centralizată de canalizare a localității are o lungime de circa 53 km și se află în stare deplorabilă. Stațiile de pompare sunt defectate și nu funcționează, iar apele uzate sunt deversate direct în Nistru – importantă sursă de apă potabilă a R. Moldova. Rata de conectare la rețeaua de canalizare este de doar 56% din populație, restul folosind, în mare parte, gropi de scurgere a apelor uzate.

Orașul Soroca are circa 35.000 de locuitori. Apele reziduale din acest oraș sunt deversate direct în râul Nistru. Zilnic, peste 2.300 de metri cubi de ape reziduale din oraş se scurg direct în râu.

Gavrilița a spus într-o conferință de presă că vor fi discutate mai multe subiecte de interes pentru ambele țări, domeniile prioritare de cooperare.

Premierul Gavrilița a mai spus că vor fi discutate și aspecte ce țin de organizarea și desfășurarea, la începutul anului viitor, a unei ședințe comune a Guvernului de la Chișinău și a Executivului de la București.

Știrea inițială (11:55) Cabinetul de Miniștri al R. Moldova și Guvernul României se vor reuni într-o ședință comună. La această înțelegere au ajuns noul premier moldovean, Natalia Gavrilița și omologul său român, Florin Câțu, care au avut aseară o discuție telefonică.

Nu se cunoaște, deocamdată, când va avea loc ședința comună și ce subiecte vor fi discutate de către membrii celor două guverne.

În cadrul convorbirii telefonice, Gavrilița a mulțumit guvernului României pentru suportul multilateral acordat țării noastre. Cei doi premieri au discutat și despre reluarea și extinderea acordului interguvernamental pentru asistență tehnică nerambursabilă.

Premierul României și-a exprimat tot suportul pentru noul Guvern de la Chișinău.