Granturile pe care le pot accesa beneficiari sunt de până la 140.000 de lei, iar cele cu porțiune de credit, în sumă totală de până la 600 de mii de lei, sunt destinate atât activităților agricole de producere, post-recoltare, procesare, ambalare și comercializare a produselor agricole, cât și altor activități conexe agriculturii – panificație, servicii pentru agricultură, agroturism, artizanat etc.

Mai multe detalii – aici.

34% din numărul afacerilor înregistrate în Moldova sunt conduse de femei.

Dacă va fi accesat împrumutul, Moldova va investi 55 milioane USD în dezvoltarea sectorului agricol, până în anul 2029.

21 de milioane USD vor fi acordate agricultorilor sub formă de granturi, pentru stimularea inițiativelor de promovare și dezvoltare a sectorului zootehnic și horticol.

25 de milioane de dolari vor fi direcționate pentru reabilitarea infrastructurii primare și secundare de irigații.

Circa 6.5 milioane sunt planificate pentru fortificarea capacităților Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. La fel va fi sprijinită înființarea Centrului de Consultanță în Agricultură și a Centrelor de Excelență Veterinară. Circa 2.5 milioane de dolari vor fi utilizate pentru managementul proiectului.

Solicitările pot fi depuse nu mai târziu de 28 aprilie 2023 sau până la epuizarea fondurilor.

Proiectul anticipează acordarea granturilor în valoare totală de circa 22,8 mil. de lei pentru o perioadă de până la 36 de luni. Solicitanții trebuie să contribuie cu 20 la sută din valoarea activității.

Un atelier informativ privind accesarea de fonduri va avea loc la 20 martie, ora 10.00.

Informații privind dosarul complet al apelului (apelul în limba engleză; formulare de solicitare – în română și rusă) sunt disponibile aici.

Activitățile propuse în cadrul acestui apel de granturi trebuie să fie concepute pentru nivelul național și să fie orientate spre piață, inovative, capabile să genereze schimbări de-a lungul întregului lanț valoric și nu doar cu impact economic pentru nu număr redus de beneficiari.

În cazul în care solicitantul este o organizație bazată pe membri, activitățile incluse în solicitare nu trebuie să se limiteze la membrii organizației. În acest context sunt încurajate parteneriatele cu alte entități.

Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală va acorda prioritate propunerilor care includ planuri fezabile și sustenabile care se extind după implementarea activității de grant. Propunerile vor include metode de instituționalizare a inițiativei care să permită replicarea și extinderea acesteia, fără finanțare semnificativă adițională din partea donatorilor.

În rezultatul excluderii barierelor birocratice, a creșterii valorii adăugate în agricultură și a productivității muncii, ponderea investițiilor private urmează să ajungă la circa 13 miliarde lei către 2030. Aceasta ar însemna că valoarea totală a investițiilor în sectorul agricol va constitui cca 4.63% din PIB, față de 1.66% în 2020.

Realizarea obiectivelor formulate în strategie va permite reabilitarea sistemelor centralizate de irigare pe o suprafață de 30 mii ha, sporirea cu cel puțin 50% a volumelor de producție zootehnică în ferme, aplicarea bunelor practici agricole pe o suprafaţă de cel puțin 150 mii ha de terenuri agricole, sporirea exportului produselor agroalimentare cu 15%.

Obiectivele SNDAR au fost elaborate în conformitate cu necesitățile fermierilor și consumatorilor și sunt orientate către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, stabilite de Agenda ONU 2030.

Despre aceasta s-a discutat la Ministerul Agriculturii și Industriei Prelucrătoare, unde a avut o ședință de lucru cu coordonatorii Proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

În cadrul discuțiilor s-a stabilit că beneficiari primari ai proiectului vor fi producătorii agricoli, micii producători de vinuri, vinăriile în tranziție, afacerile din sectorul turismului, întreprinderile rurale prestatoare de servicii turistice, asociațiile sectoriale și întreprinderile implicate în furnizarea de inputuri agricole, procesare, prestare servicii, marketing, depozitare export.

O altă categorie de beneficiari vor fi instituțiile de învățământ și de cercetare în domeniul agricol, vitivinicol și turism și organizațiile care oferă servicii de extensiune rurală.

Dacă anterior banii ajungeau în mare la producători mari, din acest an vor fi patru categorii distincte de beneficiari – producători mari, medii, mici și micro-producători.

Gavrilița a subliniat că a fost extinsă și aria de intervenție a subvențiilor. Acestea vor putea compensa și a asigura agricultorii cu mijloace circulante:

• 30% din valoarea accizei la motorină utilizată în agricultură;
• până la 200 de mii de lei din rata dobânzii la creditele accesate pentru completarea mijloacelor circulante și, suplimentar, până la 150 mii lei pentru creditele accesate pentru proiectele investiționale;
• până la 1.5 mln lei pentru construcția instalațiilor de producere a energiei regenerabile.

În premieră, din Fondul de subvenționare va fi susținută înființarea plantațiilor multianuale doar cu soiuri înscrise în cataloagele UE al soiurilor de plante agricole. Vor fi subvenționate practicile de eficiență energetică prin compensarea de 50% din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă, dar nu mai mult de 2.000 lei per hectar. De subvenții vor beneficia și instituțiile de învățământ și de cercetare-inovare din domeniul agricol și asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Natalia Gavrilița a declarat că există un suport al UE pentru promovarea exporturilor și o deschidere mare pentru schimbarea  căilor de comerț fără taxe adiționale.

Guvernul va aproba aceste măsuri la mijlocul săptămânii viitoare.