Timp de opt zile, tinerii au explorat teme precum schimbările climatice, economia circulară și dezvoltarea durabilă.

Programul a inclus sesiuni teoretice, ateliere practice, discuții cu experți și vizite de documentare. Participanții au fost la o fabrică de sortare a deșeurilor din Chișinău, unde au aflat cum sunt colectate, separate și reciclate deșeurile. De asemenea, au discutat despre rolul cetățenilor în reducerea consumului și în adoptarea unui stil de viață sustenabil.

Un alt punct de interes a fost Muzeul Lucrurilor Pierdute, un spațiu unde obiecte abandonate — tablouri, cărți, suvenire — au fost recuperate și transformate în exponate, pentru a sublinia importanța reutilizării.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu în cadrul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, finanțat de UE și implementat de PNUD.

Asta în condițiile în care Moldova este una dintre cele mai vulnerabile state din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete.

Sectoare cheie, printre cele mai afectate de schimbările climatice, au planificat intervenții care să le sporească reziliența. Serviciul Hidrometeorologic de Stat și-a dezvoltat capacitățile de a asigura o monitorizare mai eficientă a condițiilor meteorologice și a fenomenelor climatice. Acestea sunt câteva din rezultatele proiectului de promovare a procesului de planificare a adaptării R. Moldova la schimbările climatice (etapa a doua)”.

Inițiativa s-a desfășurat în perioada 2020-2025, fiind finanțată de Fondul Verde pentru Climă și implementată de PNUD.

Strategii și documentație 

Între altele, cu sprijinul proiectului, a fost elaborat și aprobat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Documentul prevede intervenții specifice în șase sectoare cheie: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier.

Un alt document important, elaborat cu sprijinul proiectului, a fost Strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru perioada 2024-2030. Strategia contribuie la reducerea pierderilor cauzate de dezastre, la reziliența comunităților și la protejarea mediului înconjurător, asigurând o mai bună integrare a R. Moldova în inițiativele internaționale de gestionare a riscurilor de dezastre.

Cu sprijinul proiectului, 13 localități din țară, dintre care 12 centre raionale, au fost ajutate să elaboreze și să adopte Planuri de adaptare la schimbările climatice și de reducere a riscurilor de dezastre.

Portal dedicat schimbărilor climatice

Pentru o mai bună informare a autorităților, a sectorului privat și a cetățenilor cu privire la riscurile climatice și condițiile meteorologice, Serviciul Hidrometeorologic de Stat va gestiona și portalul național de informații climatice — clima.gov.md — o platformă unică care reunește toate serviciile și produsele climatice disponibile în țară. Acest portal multifuncțional le oferă autorităților publice, specialiștilor, dar și cetățenilor, o bază solidă și accesibilă de informații despre climă, pentru ca fiecare să poată contribui mai eficient la adaptarea locală și națională.

Proiectul „Îmbunătățirea securității umane în Moldova prin reziliența agroalimentară la intensificarea șocurilor externe și climatice”, cu o durată de un an, va facilita accesul la tehnologii și expertiză pentru modernizarea sistemelor de monitorizare agrometeorologică și hidrologică.

Se urmărește îmbunătățirea calității datelor care contribuie la planificarea agricolă și la atenuarea pericolelor climatice și vor fi consolidate sistemele de avertizare timpurie pentru sectorul agricol.

Ce se va face în proiect și care sunt așteptările

Serviciul Hidrometeorologic de Stat va beneficia de sprijin la modernizarea rețelei de monitorizare agrometeorologică – stații meteorologice automate. Posturile agro-meteorologice existente vor fi dotate cu sisteme automate de observare cu senzori care vor urmări mai multe variabile: viteza și direcția vântului; temperatura și umiditatea aerului; precipitațiile; presiunea aerului; radiația ultravioletă; durata de însorire; temperatura solului; umiditatea solului; grosimea stratului de zăpada; cantitate de apă acumulată în frunze; camera video (pentru observarea vremii în timp real și monitorizarea etapelor de creștere a plantelor).

Extinderea și automatizarea observațiilor hidrometeorologice vor îmbunătăți capacitățile de prognoză a inundațiilor și secetei, fapt care va ajuta la garantarea că datele hidrologice, prognozele și avertismentele adecvate (pentru viituri și inundații) sunt disponibile tuturor agențiilor naționale relevante și populației, inclusiv fermierilor, pentru a reduce și atenua daunele aduse populației și afacerilor.

Profesioniștii moldoveni din domeniul serviciilor climatice vor învăța din experiența Japoniei, care este lider global în inovarea, dezvoltarea și implementarea unui sistem eficient de avertizare timpurie. Transferul de experiență din partea Japoniei va permite utilizarea instrumentelor și metodologiilor moderne de analiză a datelor.

Cel puțin șapte centre raionale vor fi asistate să elaboreze planuri de adaptare la schimbările climatice și de reducere a riscului dezastrelor. Totodată, pentru a sprijinii eforturile de adaptare la schimbările climatice, cel puțin 20 de reprezentanți ai autorităților publice locale vor fi informați și instruiți cum să obțină finanțări pentru acțiuni climatice.