***

Care este bilanțul săpăturilor arheologice de la Cetatea Soroca și care este descoperirea cea mai importantă?

La final de octombrie s-au încheiat cercetările arheologice din acest an la Cetatea Soroca. În anii următori vor mai avea loc și alte investigații, dar în acest an ne oprim aici.

S-a lucrat din greu. Unele dintre descoperiri au fost impresionante. Am reușit să descoperim capcana sau „gura de lup” despre care se vorbea, dar nu se știa exact unde se află și ce prezintă. Am găsit un sistem de capcane chiar în gangul turnului de intrare. De-a lungul timpului au avut loc intervenții, groapa a fost reconfigurată, dar avem urmele ei de aproximativ 2X2 metri, până la o adâncime de cinci metri. Majoritatea vestigiilor descoperite sunt anume din această groapă. Avem o colecție de pietre lapidare cu inscripții sau cu unele părți șlefuite, altele prelucrate pentru a fi amplasate la prag, la ușor sau în alte părți. Acestea vor constitui următorul lapidariu al muzeului Cetății Soroca.

Am descoperit și o colecție de lulele – diversă și impresionantă. Am descoperit și 25 de monede, de factură diferită, ceea ce arată că Cetatea era un centru economic important. Am găsit și niște pietre ce serveau drept tablă la jocul „Moara” sau „Țintarul”.

Câte piese ați scos, în total, la suprafață?

Piese în total sunt câteva sute, iar dacă vorbim de table de joc – sunt patru. Pietre prelucrate, cu incizii, cu inscripții sunt peste 40, dar dacă numărăm toate pietrele scoase de acolo sunt vreo câteva sute, însă unele nu prezentau interes din punct de vedere arheologic.

O altă descoperire anunțată este și sistemul de evacuare a apei pluviale din cetate…

Din punct de vedere a elementelor de construcție, de amenajare, de asigurare a bunei funcționări a cetății, avem mai multe aspecte importante la nivel de fundație sau a elementelor de construcție interioară.

Sistemul de canale se găsește sub fundația cetății și sub fundațiile interioare. E un sistem foarte bine gândit, foarte bine amenajat. Scopul acestuia a fost evacuarea apelor pluviale sau colectarea apei de pe urma ploilor sau topirii zăpezilor. Nu știm foarte multe despre acest sistem. Ca să ne formăm un tablou mai amplu ar trebui să săpăm pe sub fundația cetății, lucru imposibil de realizat. Sistemul de canale are trei niveluri: primul se află sub podeaua „gurii de lup”, la cinci metri adâncime de nivelul solului; apoi este unul intermediar, la nivelul fundațiilor, iar altul la nivelul cazematelor. Deci, e vorba de trei rânduri de canale care aveau rolul de evacuare a apei. Este un sistem complex și bine gândit.

Ce mituri despre Cetatea Soroca au spulberat aceste săpături arheologice?

Despre castel există multe mituri. Am demonstrat că „gurile de lup” nu au fost doar la nivel imaginar sau ipotetic. Săpând, am demonstrat că nu există nici un șanț, tunel pe sub cetate. Mitul, care spunea că tunelul ar duce sub Nistru, este doar un mit. Cercetările noastre au arătat că nu există astfel de urme.

Vă mulțumim pentru interviu.

1 de 9

Săpăturile arheologice vor dura toată toamna, după care vor începe lucrările de restaurare și consolidare a fortăreței. Aceste lucrări vor fi executate într-o perioadă de doi ani, potrivit proiectului, valoarea căruia e de circa 1,6 mil. de euro.

Acum, la cetate lucrează o echipă de istorici care vor cerceta structura fundației construcției medievale și sistemele inițiale de scurgere a apelor pluviale.

În 2013-2015 a fost realizată prima etapă de restaurare a Cetății de la Soroca. Atunci lucrările au costat circa 2 milioane de euro, bani oferiți de UE într-un proiect transfrontalier.