Ce înseamnă violența domestică?

Violența domestică include acțiuni care pun în pericol viața și integritatea unei persoane: violența fizică, abuzurile psihologice, comportamentele de control și ignorarea nevoilor de bază. De cele mai multe ori, femeile, copiii și alți membri vulnerabili ai familiei sunt principalele victime.

Conform datelor colectate în regiunile Cahul și Taraclia, doar în anul 2023, peste 100 de persoane au fost victime ale violenței domestice. Mai alarmant, în primele luni ale anului 2024, aproape 90 de femei au raportat că au fost abuzate. Aceste cifre subliniază o creștere a numărului de cazuri raportate, dar și a gradului de conștientizare în comunitate. Cu toate acestea, recunoașterea problemei nu este suficientă. Este nevoie de acțiuni coordonate pentru a sprijini victimele și a combate fenomenul.

Cum se manifestă ciclul violenței?

Violența domestică are un caracter ciclic, ceea ce o face extrem de dificil de eliminat:

1. Creșterea tensiunii: Agresorul devine tot mai ostil, iar victima trăiește într-o stare de frică constantă.
2. Actul de violență: Agresorul recurge la violență fizică sau psihologică.
3. Reconcilierea temporară: Agresorul poate manifesta regrete aparente, în timp ce victima speră că situația se va îmbunătăți.
4. Repetarea ciclului: Tensiunea crește din nou, iar violența devine tot mai severă.

Impactul asupra copiilor

Copiii din familii unde are loc violența domestică sunt profund afectați, fie că sunt victime directe, fie martori ai abuzului. Această experiență le poate marca dezvoltarea emoțională, psihologică și socială.

Principalele consecințe:
• Anxietate și frică: Copiii trăiesc într-o stare constantă de stres, temându-se pentru siguranța lor și a părinților.
• Traume psihologice: Pot dezvolta depresie, tulburări de stres post-traumatic (PTSD) și stimă de sine scăzută.
• Probleme de dezvoltare: Stresul cronic poate afecta concentrarea, comportamentul și performanțele școlare.
• Dificultăți sociale: Mulți dintre acești copii au probleme în relațiile cu colegii sau autoritățile.
• Repetarea violenței: Copiii crescuți în medii abuzive pot adopta comportamente similare în relațiile lor viitoare.

Cum putem ajuta?

Fiecare membru al comunității poate contribui la prevenirea și combaterea violenței domestice. Sprijinul poate veni sub diferite forme:

1. Ascultare și sprijin emoțional: Discuția cu victima, empatia și informarea acesteia despre resursele disponibile.
2. Raportarea abuzului: Notificarea autorităților competente și implicarea persoanelor apropiate care pot ajuta.
3. Planuri de siguranță: Ajutarea victimei să stabilească un plan concret pentru a se proteja.
4. Implicarea resurselor specializate: Direcționarea victimelor către organizații care oferă asistență juridică, psihologică și socială.

Resurse disponibile pentru victime

Victimele violenței domestice pot accesa sprijin prin:
• Asistență juridică: Ajutor în redactarea plângerilor și reprezentare în instanță.
• Consiliere psihologică: Terapii individuale sau de grup pentru a depăși traumele.
• Ajutor social: Acces la adăposturi temporare și suport în găsirea unui loc de muncă.
• Ordin de protecție: Eliminarea imediată a agresorului din locuință.

Un mesaj pentru comunitate

Fiecare dintre noi are un rol în prevenirea violenței domestice. Sprijinind victimele și raportând abuzurile, putem contribui la crearea unei societăți mai sigure și mai empatice. Nimeni nu are dreptul să rănească sau să umilească. Este timpul să rupem cercul vicios al violenței și să oferim o șansă reală la o viață fără abuzuri.

Iaroslava Gurinova, jurnalistă comunitară A.O.C.R.D.C.

Activitățile au fost coordinate de Rodica Cucuietu și au presupus discuții de informare cu elevii despre importanța sănătății mintale și distribuirea de flyere informative pe tema respectivă.

În cadrul prezentărilor făcute în mediul elevilor a fost explicată importanța sănătății mintale în vederea asigurării echilibrului emoțional, relației sănătoase și reușitei în procesul educațional.

S-a discutat despre pașii care pot fi urmați pentru îmbunătățirea sănătății mintale, cum ar fi alocarea timpului pentru activități relaxante și exprimarea sentimentelor.

Pe lângă aceste informații, a fost prezentat și un scurt filmuleț care a captat atenția elevilor și a oferit o abordare vizuală a subiectului. Aceasta a ajutat la crearea unei atmosfere deschise, unde elevii s-au simțit confortabil să discute despre experiențele lor.

Elevii au reacționat pozitiv la activitate, manifestând interes și curiozitate față de informațiile prezentate. Aceștia au fost deschiși să discute despre sănătatea mintală și să învețe cum să-și gestioneze mai bine emoțiile.

Această inițiativă a contribuit la crearea unei comunități școlare mai conștiente de importanța sănătății mintale și că am reușit să inspirăm colegii noștri să se sprijine reciproc.

Ilaria Guțu,
elevă a clasei a X-a „C”,
jurnalistă comunitară

Miturile dezinformează și frânează reintegrarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală 

Problemele mintale sunt afecțiuni complexe și dificil de înțeles. Din această cauză ele dau naștere multor mituri și prejudecăți care deformează percepția societății despre realitatea în care trăiesc persoanele cu astfel de afecțiuni. În continuare, am pus la un loc cele mai frecvențe mituri și prejudecăți legate de sănătatea mintală.

I. Persoanele cu boli mintale sunt violente și periculoase 

Faptul că cineva suferă de o boală mintală nu înseamnă că acea persoană are și un comportament violent. Personale care suferă de boli mintale și care urmează un tratament nu sunt periculoase. Statisticile arată că, la nivel de grup, persoanele care suferă de boli mintale nu sunt mai violente decât orice altă categorie a populației. Dimpotrivă, foarte des, anume aceste persoane devin victime ale violențelor și agresiunilor celor din jur, din cauza unor efecte secundare precum sărăcia, izolarea socială sau consumul de substanțe periculoase.

II. Bolile mintale nu pot fi tratate 

Acesta prejudecată este falsă. În pofida convingeriilor generale, o mare majoritate a persoanelor cu probleme de sănătate mintală se pot recupera dacă primesc suportul și tratamentul potrivit. Cu sprijinul necesar, persoanele cu probleme de sănătate mintală se pot recupera și pot duce un trai fericit. Recuperarea le permite să trăiască o viața satisfăcătoare, productivă și ele pot îndeplini în continuare diferite roluri: de părinte, soț/soție, prieten, fan al unui tip de sport etc.

Marea majoritate a persoanelor cu dizabilități sau probleme de sănătate mintală sunt apte de a duce o viață independentă în comunităte dacă au parte de sprijinul necesar.

III. Persoanele cu probleme de sănătate mintală au o inteligență scăzută 

Acest mit este un mare neadevăr. Problemele mintale nu pot fi asociate cu nivelul de inteligență, statut socio-economic, educație, cultură, religie sau gen. Bolile mintale pot afecta pe oricine, oriunde și la orice vârsta.

Fiecare dintre noi este expus riscului de a dezvolta o problema de sănătate mintală pe parcursul vieții.

In schimb, este adevarat că o boală mintală netratată poate influența stilul de viață normal al unei persoane. Tocmai din acest motiv, diagnosticarea precoce și tratamentul început la timp este extrem de important pentru a putea menține calitatea anterioară a vieții.

IV. Persoanele cu probleme de sănătate mintală trebuie internate în instituții medicale 

Până de curând persoanelor cu afecțiuni mintale erau internate în instituții medicale specializate. Începând cu anii ‘60, țările occidentale au început a renunța la această practică. Cercetările au demonstrat că în izolare și în lipsa libertății, recuperarea este mult mai anevoioasă.

Și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că marile instituții de boli mintale nu mai reprezintă cea mai bună opțiune pentru pacienți și familii. Aceste instituții duc la pierderea abilităților sociale, la restricții excesive, la încălcarea drepturilor omului, la dependență și la reducerea oportunităților de reabilitare. În schimb, OMS recomandă să fie dezvoltat un sistem comunitar al tratamentului cu sprijinul specialiștilor, familiei și al prietenilor. Însă în cazul în care e necesară internarea la spital, aceasta se va limita în general la câteva săptămâni, și anume în situațiile în care aceste persoane nu se simt bine.

Datorită medicației și procedurilor de tratament moderne, majoritatea oamenilor cu probleme de sănătate mintală se pot trata în comunitatea în care trăiesc, acolo unde este acasă pentru ei. Totuși, ar trebui să ne asigurăm că aceste persoane beneficiează de sprijin suficient în cadrul comunității în ceea ce privește cazarea, reabilitarea, petrecerea timpului liber sau reintegrarea lor în câmpul muncii.

V. Persoanele care au suferit de o boala mintală nu mai pot munci 

Persoanele recuperate au potențialul de a reuși în întregul spectru al locurilor de muncă, similar ca oamenii sănătoși. Motivația de a munci a persoanelor recuperate este în general mare, iar pentru a se realiza în viața profesională aceste persoane au nevoie de un mediu care le oferă sprijin și de o abordare fără prejudecăți.

VI. Sănătatea mintală nu are legătură cu sănătatea fizică 

Și această afirmație este un neadevăr. Sănătatea mintală este interconectată cu sănătatea fizică și acestea nu ar trebui tratate separat, deoarece una o influențează pe alta. Un stil de viață sănătos, o rutină activă care implică alimentație sănătoasă, exerciții fizice, mers pe jos, plimbări în aer liber, somn suficient sunt părți importante din procesul de recuperare, atunci când vine vorba de sănătate mintală.

***

Caritas Cehia, în parteneriat cu Centrul pentru Dezvoltarea Sănătății Mintale din Praga, consolidează capacitățile actorilor locali pentru a asigura schimbări durabile în sistemul serviciilor sociale și de sănătate mintală din Republica Moldova. În cadrul noii inițiative, 8 persoane care au experiență proprie cu probleme de sănătate mintală urmează a fi instruite pentru rolul de susținător de la egal la egal și angajate în serviciile de sănătate mintală.

Acest articol a fost scris în cadrul Cursului de formare „Împuternicirea susținătorilor de la egal la egal” desfășurat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților pentru asigurarea  schimbărilor durabile în sistemul serviciilor sociale din Moldova” implementat de către Caritas Cehia în Moldova și Centrul pentru Dezvoltarea Sănătății Mintale din Praga și și finanțat de Agenția Cehă pentru Dezvoltare și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Cehă.

De asemenea, mesajele de susținere au fost promovate pe rețelele de socializare și printr-un spot video.

Specialiștii spun că singurătatea poate duce la anxietate și depresie. Pe de altă parte, presiunea de a fi împreună cu rudele sau prietenii de sărbători, chiar dacă nu suntem pregătiți să facem acest lucru din punct de vedere emoțional, poate avea același efect.

„Mulțumim mult tuturor voluntarilor care s-au alăturat ideii noastre și au oferit din timpul lor chiar în ziua de Crăciun pentru a transmite mesaje de încurajare și susținere celor care au nevoie”, a declarat Victoria Condrat, manager local al proiectului moldo-elvețian MENSANA.

Campania „Sunt cu tine” se adresează tuturor celor care se simt triști sau anxioși în această perioadă. Ea vine să valideze sentimentul de singurătate și să-i asigure pe cei vizați că este normal să nu fie prea entuziasmați de sărbători.

Persoanele care trec printr-o perioadă dificilă sunt îndemnate să se adreseze la cel mai apropiat Centru Comunitar de Sănătate Mintală, care oferă asistență medicală și reabilitare psihosocială, sprijin și mediere în relațiile cu familia și comunitatea.

În perioada sărbătorilor de iarnă, cele 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală activează conform programului centrelor de sănătate. Pentru urgențe psihiatrice în afara programului de lucru ale CCSM, apelați serviciul 112.

*Proiectul MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova” este finanțat de Guvernul Elveției și este implementat începând cu anul 2014, conform necesităților de reformare stabilite de Ministerul Sănătății al R. Moldova.

Platforma sanatate-mintala.md oferă posibilitatea de a identifica rapid cel mai apropiat CCSM, informațiile de contact, precum și lista serviciilor oferite de acestea.

Totodată, cei care consideră că prezintă anumite simptome ale unor tulburări de sănătate mintală pot face teste online, gratuite, anonime și validate clinic.

Pe sanatate-mintala.md pot fi găsite noutăți din domeniul sănătății mintale, iar cei care vor să-și împărtășească experiența în mod anonim sau cere sfaturi, o pot face pe forumul platformei.

La cele 40 de CCSM mii de oameni din toată țara beneficiază de consultații gratuite, de consiliere psihologică și alte servicii care îi ajută să treacă mai ușor peste problemele psiho-emoționale pe care le întâmpină cu care se confruntă.

Platforma sanatate-mintala.md a fost lansată de Ministerul Sănătății în cadrul proiectului moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”.

Anul trecut, 217.477 de persoane au beneficiat de serviciile celor 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală din Moldova. În prezent, la evidență sunt circa 80.000 de persoane cu diverse probleme de sănătate mintală. Cele mai frecvente sunt tulburările depresive, cele anxioase sau legate de factorii de stres, schizofrenia.

Rețeaua de centre comunitare de sănătate mintală, 40 la număr, a fost creată și dezvoltată în cadrul reformei serviciilor de sănătate mintală.

Începând cu anul 2014, procesul de reformare este facilitat de proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”, conform necesităților stabilite de Ministerul Sănătății. Unul dintre obiectivele proiectului vizează promovarea serviciilor comunitare de sănătate mintală, reducerea stigmei și a discriminării față de persoanele cu probleme de sănătate mintală.

1 de 3

Instituțiile respective oferă consultații psihiatrice, psihologice, ajutor în tratament și recuperare a problemelor de sănătate mintală pentru persoanele de orice vârstă. Cei care se confruntă cu probleme generate de stresuri se pot adresa cu încredere la cel mai apropiat Centrul Comunitar de Sănătate Mintală unde vor primi ajutor specializat.

„Anii pandemici, războiul din Ucraina și consecințele economice nefaste provocate de acesta influențează negativ bunăstarea emoțională a oamenilor. Mai mult ca niciodată avem nevoie de consolidarea eforturilor instituțiilor medicale, sociale, de educație pentru a preveni cazuri dramatice”, spune Jana Chihai, șefa catedrei sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”

De menționat că Centrele Comunitare de Sănătate Mintală interacționează cu celelalte instituții și factori de decizie, astfel ca persoana cu probleme de sănătate mintală să se simtă mai bine și să poată trăi o viață împlinită.