Memorandumul prevede o serie de colaborări, inclusiv implementarea conceptului „Orașul Solidarității”. Această inițiativă are ca scop promovarea protecției și incluziunii refugiaților, solicitanților de azil, apatrizilor și a membrilor comunităților-gazdă în zonele urbane și suburbane.

„Suntem conștienți de provocările cu care se confruntă refugiații și cei strămutați forțat, și ne angajăm să le oferim tot sprijinul necesar pentru a se integra în societatea noastră”, a declarat Ion Ceban, Primarul municipiului Chișinău. „Colaborarea cu UNHCR este esențială pentru a ne asigura că oferim o asistență coordonată și eficientă.”

Potrivit UNHCR, în municipiul Chișinău se află peste 40.000 de refugiați din Ucraina, precum și sute de persoane din alte țări. De asemenea, capitala găzduiește aproape 28.000 de persoane cu statut de protecție temporară.

„Semnarea acestui memorandum este un pas important pentru a consolida sprijinul acordat refugiaților și celor strămutați forțat din Chișinău”, a declarat Dominik Zehnder, Reprezentantul UNHCR în Moldova. „Suntem recunoscători Primăriei Chișinău pentru parteneriatul său și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm pentru a implementa programe care să le ofere refugiaților șansa de a-și construi un viitor mai bun în Moldova.”

Memorandumul face parte din eforturile mai ample ale Primăriei Chișinău de a sprijini refugiații și cei strămutați forțat. Municipalitatea a oferit deja asistență umanitară, inclusiv cazare, hrană și asistență medicală. De asemenea, a facilitat accesul refugiaților la educație și la piața muncii.

Colaborarea dintre Primăria Chișinău și UNHCR va contribui la îmbunătățirea vieții refugiaților și a celor strămutați forțat din municipiu și la integrarea lor în comunitatea locală.

Pentru Viorica, Taxobeni este localitatea de baștină, pe care însă valurile vieții au dus-o în Ucraina. La Taxobeni locuiește mama Vioricăi.

La Taxobeni, Viorica a revenit la 8 aprilie anul trecut, iar în septembrie a plecat în Ucraina să o aducă în localitate și pe soacra ei, care era într-o regiune aflată sub ocupația rusă. Ambele deja au ajuns la Taxobeni, după ce au parcurs un drum dificil dinspre Ucraina spre Moldova.

După cum își amintesc femeile, la vamă au fost întâmpinate călduros, având parte de o atenție deosebită, de consiliere psihologică și de ajutor umanitar. Viorica și Tamara spun că o asemenea atitudine le-a adus liniște în suflet și le sunt recunoscătoare oamenilor din Moldova.

Pentru că e originară din Taxobeni, Viorica, s-a integrat și s-a adaptat mai ușor, iar în cazul soacrei ei, traumatizată de război, procesul a durat un pic mai mult.

Medic de formare în Ucraina, Viorica s-a implicat în activități de instruire la Taxobeni pe teme de sănătate, iar atunci îi este solicitat ajutorul dânsei, ea ajută cu dedicație.

Și Viorica, și Tamara spun că speră să revină cât mai curând pacea în Ucraina și că vor putea reveni acasă la cei dragi, care acum își apăra patria.

Sergiu Onofrei,
corespondent comunitar, s. Taxobeni, Fălești

Din acest numără, aproape 102.000 continuă să se afle pe teritoriul țării. Refugiații reprezintă în mare parte femei (60%) și copii (46%), dar și persoane în etate (12%).

Anul trecut, circa 42 de parteneri guvernamentali și umanitari și-au conjugat eforturile pentru a oferi refugiaților ucraineni servicii de protecție și sprijin umanitar în toate sectoarele.

Fiecare refugiat a beneficiat de plăți lunare de 2.200 lei. Din 24 februarie 2022 și până în luna mai 2023, circa 115.592 de refugiați au primit asistență în numerar, valoarea totală a acesteia depășind 87 mil. USD.

Beneficiarii au primit adițional 700 lei per gospodărie pentru a face față cheltuielilor aferente perioadei de iarnă.

Mulți dintre refugiați au fost sau continuă să fie găzduiți de gospodării moldovene. În cadrul Programului Alimentar Mondial, gospodăriile au primit 3.900 de lei pentru găzduirea a până la patru refugiați și 4.800 de lei pentru găzduirea a cinci sau mai mulți. În total, circa 42.646 de persoane au fost sprijinite prin acest program.

Un grup de 73 de parteneri din R. Moldova s-au angajat să colaboreze în 2023 pentru a garanta că refugiații și populația generală a țării primesc protecția, siguranța și ajutorul continuu de care au nevoie.

Instruirile se desfășoară la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și la Universitatea de Stat din Comrat.

Programul de instruire are durata de trei luni, iar lecțiile se desfășoară de trei ori pe săptămână. Cursurile sunt adaptate la necesitățile și cunoștințele participanților, iar predarea este interactivă, cu utilizarea suporturilor audio și video. Până la 20% dintre participanți sunt cetățeni ai R. Moldova, angajați în instituții publice.

La Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți cursurile se desfășoară cu prezență fizică și online și sunt frecventate în mare parte de refugiați din Ucraina, care studiază româna de la zero. Printre studenți se numără și o femeie trecută de 70 de ani.

La Comrat instruirile au loc online, la cursuri participând refugiați stabiliți în diferite regiuni ale țării. Orele de română sunt predate de profesorii de la catedra de specialitate din cadrul Universității de Stat din Comrat. În curând instituția va lansa și al doilea grup de audienți ai cursului de română, alți 17 bărbați și femei urmând să beneficieze de această oportunitate.

Până la finele anului, de cursuri de limbă română oferite de Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și la Universitatea de Stat din Comrat vor beneficia în jur de 80 de refugiați din Ucraina.

316 dintre aceștia frecventează grădinița la zi.

Potrivit Angelei Cutasevici, viceprimar al municipiului Chișinău, una din sarcinile prioritare ale serviciilor municipale este de identificarea locuri în instituțiile de educație timpurie din oraș pentru ca toți copiii refugiați să frecventeze grădinița.

„Ne bucurăm că de la începutul războiului peste 760 de cetățeni ucraineni, fiind vorba în mare parte de femei, s-au angajat la muncă. Acest fapt înseamnă că micuții lor sunt, în siguranță, la școală sau la grădiniță”, a spus Cutasevici.

Pentru înscrierea copiilor refugiați în grădinițele din Chișinău părintele sau reprezentantul legal al micuțului trebuie să identifice grădinița cea mai apropiată de locul de trai și să verifice disponibilitatea locurilor. Ulterior se completată o cerere-tip de înscriere la grădiniță.

Platformă este gestionată de Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familiei și are scopul să faciliteze examinarea regulată, țintită și în timp util a datelor disponibile despre refugiații care tranzitează sau locuiesc în Moldova.

Camera de examinare a datelor va ajuta autoritățile centrale și locale să ia cele mai bune decizii pentru a îmbunătăți viața refugiaților ucraineni, aflați în în R. Moldova, și a comunităților-gazdă.

Camera de examinare a datelor a fost creată în cadrul proiectului Date pentru Impact (D4I), finanțat de USAID și implementat de Palladium, membru al consorțiului condus de Universitatea Carolina de Nord, Chapel Hill.

Peste 100.000 de cetățeni ucraineni refugiați se află în R. Moldova.

La patru luni după izbucnirea războiului din Ucraina, mulți dintre medicii moldoveni constată o creștere a volumului de muncă. Telemedicina ușurează povara, este de părere Tatiana Adașan, directoarea asociației „Homecare”: „Moldova se confruntă cu un deficit de cadre medicale, iar oamenii deseori nu au mijloacele financiare necesare pentru a se deplasa în centrele raionale pentru a consulta specialiștii. De aceea, în 2019 am înființat o platformă de telemedicină, pe care am pus-o și la dispoziția refugiaților”.

Până în prezent, au fost efectuate 350 de consultații la distanță pentru refugiați, de către medici cu diferite specializări: medic de familie, cardiolog, endocrinolog, chirurg, psiholog, dermatolog. Totodată, au fost implicate douăzeci de asistente medicale din toată țara.

În cele mai multe cazuri, consultațiile la distanță completează controalele obișnuite, spune Luminița Suveica: „După ce vedem mai întâi pacientul și îi recomandăm investigațiile necesare, putem să urmărim online cum decurge tratamentul”.

Majoritatea refugiaților care apelează la telemedicină suferă de diabet, probleme cardiovasculare, hipertensiune arterială sau de alte boli cronice sau acute și au nevoie de consultații de specialitate. Aceste condiții de sănătate sunt uneori declanșate sau agravate de stres și anxietate.

Cu sprijinul Platformei Sănătate creată în cadrul programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, 1.500 de refugiați cazați temporar pe ambele maluri ale râului Nistru vor beneficia de seturi sanitare. Acestea includ echipamente de protecție personală, medicamente de primă necesitate, inclusiv pentru persoanele cu diabet. Vor mai fi oferite paturi, cuverturi, lenjerie de pat, perne.

Platforma Sănătate a mobilizat în sprijinul refugiaților șase echipe de voluntari formate din câte cinci persoane. De asemenea, refugiații din Ucraina vor putea apela la consultații medicale și psihologice.

Chiar din primele zile de la declanșarea agresiunii față de Ucraina, au fost donate zece aeroterme pe motorină centrului de triere a refugiaților din Palanca, situat la frontiera cu Ucraina.

Centrul regional pentru reabilitarea victimelor violenței în familie din Autonomia Găgăuză, care oferă adăpost inclusiv refugiaților, a primit 20 de unități de echipamente și obiecte de uz casnic, care să le permită refugiaților să se simtă mai confortabil.

Profesori, psihologi și educatori de pe ambele maluri vor fi implicați în cadrul Platformei Educație și vor organiza activități educative pentru aproximativ 250 de copiii din Ucraina.

Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii” este finanțat de UE și implementat de PNUD.

Fluxul persoanelor care traversează frontiera de stat Otaci s-a diminuat în ultima perioadă, iar mai mulți cetățeni ucraineni se întorc la casele lor, fiind înregistrată o creștere pe direcția de ieșire din R. Moldova. Sunt raportate primele semne de restabilire treptată a relațiilor comerciale dintre Moldova și Ucraina.

Despre aceasta informează Guvernul.

Informația respectivă i-a fost prezentată astăzi premierului Natalia Gavrilița, în cadrul vizitei la vama Otaci, care încă de la începutul războiului din Ucraina a fost una dintre cele mai aglomerate. De la începutul războiului și până acum, în postul vamal Otaci au fost înregistrate circa 115 mii de traversări, dintre care 89 mii pe direcția intrare în R. Moldova.

Natalia Gavrilița a fost informată și despre relațiile comerciale cu Ucraina, care se restabilesc treptat.

Directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan, a spus că o parte din mărfuri care urmau să ajungă în R. Moldova mai rămân blocate în țara vecină, fiind negociate în continuare posibilitățile de import ale acestora în țara noastră.

Poliția de Frontieră a informat că astăzi a fost consemnat un număr total de 8.172 de treceri, dintre care 3.380 pe direcția intrare în R. Moldova și alte 4.792 de treceri la ieșire din țară.

În perioada vizată au intrat în R. Moldova 346.735 de cetățeni ucraineni, dintre care 248.775 de cetățeni ucraineni au ieșit din țară. Pe teritoriul R. Moldova au rămas 95.134 de cetățeni ucraineni.

În total, pe teritoriul R. Moldova sunt 99.071 de cetățeni străini, dintre care 48.632 sunt minori.