Stabilit la Bălți, refugiatul a fost admis la Universitatea Vârstei a Treia (UV3) – un program destinat seniorilor, unde a descoperit că educația și prietenia nu au vârstă. Povestea sa este una de reziliență, curaj și renaștere personală.

În februarie 2022, nava comercială „Smarta”, pe care Andrii lucra, a fost prinsă în conflictul armat din Mariupol. Timp de 40 de zile, echipajul a fost blocat din cazua bombardamentelor, iar ulterior capturat și dus într-un „lagăr de filtrare” din Donețk. După eliberare și o scurtă întoarcere pe mare, Andrii a ajuns în Republica Moldova, unde urma să tranziteze spre Norvegia. Dar o oprire temporară în căminul „Meridian” din Bălți avea să-i schimbe planurile.

Aflând despre Universitatea Vârstei a Treia, inițiativă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu sprijinul UNFPA Moldova și altor parteneri, Andrii a decis să se înscrie alături de un prieten refugiat. A fost acceptat și a urmat două semestre de cursuri – dezvoltare digitală și limba engleză pentru seniori.

„Sâmbăta era ziua noastră specială. Ne simțeam iar adolescenți”, mărturisește el. „Am învățat lucruri noi despre tehnologie și limba engleză, am legat prietenii și am redescoperit bucuria de a învăța”.

Toți cei 62 de studenți ai UV3 Bălți au primit telefoane inteligente cu internet gratuit, oferite de Fundația Moldcell, și au fost îndrumați de profesori dedicați. În paralel, Andrii s-a implicat și în activități comunitare: a urmat un curs de fotografie și participă ca voluntar la evenimente locale dedicate refugiaților.

Andrii Vlokh spune că nu mai vrea să plece din Moldova. Astăzi, își caută un loc de muncă și continuă să ajute comunitatea care l-a primit cu brațele deschise.

„Nu poți trăi doar din amintiri. Trebuie să construiești ceva și azi”, afirmă el.

Povestea lui Andrii Vlokh este una dintre cele care definesc esența Universității Vârstei a Treia, care e o platformă de reintegrare, speranță și umanitate, adică mai mult decât un proiect educațional.

Mobilitățile de studii vor fi organizate fără taxă, în limitele bugetelor instituționale.

Studenții refugiați din Ucraina vor putea fi înscriși în mobilitate în lipsa actelor confirmative privind studiile parcurse în instituțiile de învățământ superior, frecventate anterior în Ucraina, și fără prezentarea scrisorii de accept a Ministerului Educației și Cercetării.

De la începutul războiului din țara vecină, pe segmentul graniței moldo-ucrainean, în R. Moldova au intrat peste 477.000 de cetățeni ucraineni.

Din 24 februarie și până acum, peste 8.000 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în R. Moldova.

Astfel, refugiații care intenționează să migreze spre o altă țară, au posibilitatea să se înregistreze prin completarea Formularului on-line accesând pagina oficială a Autorității Aeronautice Civile (www.caa.md/repatriere). De asemenea, înregistrarea solicitanților poate fi făcută prin telefon, la numerele: 022-823-500 și 022-823-587, telefoane vor disponibile începând de luni 7 martie, între orele 08:00-18:00.

AAC menționează că solicitările vor fi prelucrate într-o bază de date, care va furniza informații în timp real despre probabilitatea operării în cel mai scurt timp a zborului de evacuare. La etapa când pe o destinație se va atesta cel puțin 150 persoane, Autoritatea Aeronautică Civilă va demara un concurs de selectare a companiei aeriene care va executa zborul de evacuare.

Anunțul concursului pentru selectarea operatorului aerian care va opera cursa, va fi publicat pe pagina oficială a Autorității Aeronautice Civile. Câștigătorul va fi desemnat în baza celui mai mic preț oferit per fotoliu (cu toate taxele incluse).

Operatorul aerian desemnat va avea la dispoziție 48 ore pentru a informa toți solicitanții de executarea zborului de evacuare pe destinația respectivă, comercializarea biletelor și transportarea lor. Cursele aeriene sunt comerciale, costurile fiind acoperite de solicitanți, iar pasagerii trebuie să dețină actele de călătorie valabile pentru țara de destinație.

Aceste familii trei familii se află a doua zi la Chișinău. Doar părinții au acte, copiii neavând acte de identitate. Aceste familii sunt în tranzit și vor să plece mai departe, dar au rămas blocați la Chișinău din cauza că nu au acte de identitate. Așa că au rămas blocați la Chișinău din cauza acestei probleme, a spus, într-o intervenție la Rlive, Boris Gâlca, șeful Direcției generale asistență medicală și socială a Primăriei Chișinău.

În acest caz e nevoie de implicarea autorităților ucrainene, dar în situația în care situația e gravă în țara vecină, soluționarea situației acestor familii va dura.

„Aceste familii au fost relocate de la „Moldexpo” în alt centru de la plasament pe termen mai lung, probabil”, a spus Boris Gâlcă.

Până astăzi, circa 35.000 de cetățeni din Ucraina au intrat în R. Moldova. Datele ONU arată că peste 100.000 de cetățeni ai Ucrainei și-au părăsit țara după primele de război cu Rusia.