Potrivit proiectului, reforma își propune să consolideze rețeaua de universități pe plan național și internațional prin absorbția instituțiilor mai mici, fuziunea institutelor de cercetare cu universități – cu păstrarea separată a finanțării pentru domeniul cercetare, precum și îndreptarea cheltuielilor publice din învățământul superior și cercetare spre creșterea salariilor cadrelor universitare și a cercetătorilor.

Reforma va costa circa 700 mil. de lei.

Proiectul prevede absorbția următoarelor instituții:

• Universitatea de Stat din Moldova va absorbi Academia de Administrare Publică și alte 13 institute de cercetare care sunt conectate la programele de studii superioare de licență, master și doctorat ale USM. Mai mult, la USM va fi creat un centru de instruire a funcționarilor publici, iar prin cooperarea directă cu Cancelaria de Stat va furniza suport științifico-metodic autorităților publice.
• Universitatea Tehnică a Moldovei va fuziona cu Universitatea Agrară de Stat din Moldova și cu alte trei institute de cercetare. Scopul este de a fortifica sectoarele strategice ale economiei naționale și de a atrage cât mai mulți studenți în cele mai importante și actuale domenii, cum ar fi Inginerie și Științe agricole.
• Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău va absorbi Universitatea de Stat din Tiraspol, Institutul de Științe ale Educației și Institutul de Formare Continuă cu scopul creării și consolidării unei universități pedagogice clasice care să includă toate specialitățile pedagogice. Conducerea UPS „Ion Creangă” urmează să vină cu un concept pentru dezvoltarea unui Centru Național pentru Educație și Leadership care ar contribui la formarea și dezvoltarea cadrelor didactice și manageriale.
• Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) va fuziona cu Institutul Național de Cercetări Economice – pentru a fortifica procesul de pregătire a cadrelor în domeniul științelor economice.
• Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Institutul Patrimoniului Cultural au primit un statut aparte și urmează să fie transferate în subordinea Ministerului Culturii.

Documentele au fost publicate pentru a fi supuse dezbaterilor publice și supuse expertizelor.

Proiectul de decizie conține mai multe date și analize a situației din domeniul învățământului superior, numărul de studenți, precum și cheltuieli.

În proiect este arătat numărul de studenți pentru fiecare instituției inclusă în procesul de reorganizare, cel mai mic, nici 200, fiind la Universitatea din Taraclia.

În document se menționează că în R. Moldova sunt prea multe instituţii de învăţământ superior ce concurează pentru numărul de studenţi în scădere. Actualmente, sunt 59,7 mii de studenți în cele 24 de instituții de învățământ superior – 16 publice și opt private. În urma reorganizării ar urma să rămână 11 instituții de învățământ superior publice.

Potrivit proiectului, o instituţie de învăţământ superior este nevoită să cheltuiască aceiaşi bani pentru întreţinerea unui metru pătrat de sală de clasă sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de studenţi. Activitățile de cercetare și inovare în Moldova per capita însumează aproximativ 6,6 de euro, de 80 de ori mai redusă decât media europeană. În creștere sunt și alocațiile de stat pentru instituții de învățământ în condițiile scăderii numărului de studenți. În același timp, proiectul de hotărâte atrage atenția asupra infrastructurii învechite, slaba dotare a laboratoarelor, personal didactic îmbătrânit – fiecare al cincilea profesor având vârsta de peste 60 de ani.

În proiect se menționează că studenții transferați, urmare a fuzionării, vor finaliza la specialitățile la care au fost înmatriculați inițial și cu respectarea acelorași taxe de studii, stabilite anterior.

Autorii proiectului menționează că numai absorbția a patru instituții de învățământ superior ar genera o economie la buget de  circa 85 mln. lei timp de doi ani. Va avea loc transferul a circa 6.000 de studenți la licență, master și doctorat din cele cinci universități absorbite.

Beneficiile reorganizării, potrivit autorilor documentului, vor putea fi resimțite în decurs de cel puțin doi ani după implementare.