În ultimii patru ani, autoritățile au demarat o serie de inițiative menite să întărească independența judecătorilor, să sporească transparența instanțelor și să fortifice mecanismele de integritate. Însă, pe lângă progresele structurale, rămân în urmă dosare sensibile fără finalitate și instabilitate în fruntea unor instituții-cheie.

Printre principalele elemente de reformă se numără:

• Revizuirea Constituției (de la 1 aprilie 2022) – presupune consolidarea independenței judecătorilor prin eliminarea perioadei „de probă” de cinci ani și numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în locul Parlamentului.

• Mecanismele de evaluare externă care presupun verificarea integrității candidaților pentru funcția de membru în CSM și CSP. Aceste exerciții au contribuit la identificarea problemelor de integritate în cazul a peste 75% din candidații, generând, însă, și un exod masiv de cadre. Aproximativ 140 de judecători au părăsit sistemul, fiind pusă în pericol capacitatea instanțelor de fond.

• Resetarea Curții Supreme de Justiție prin redefinirea rolului său în sistemul judecătoresc și prin numirea a 9 din cei 20 de judecători necesari. Totodată, CSJ a plusat la capitolul transparență prin difuzarea online a ședințelor de judecată, însă riscul blocării activității în plen persistă din cauza numărului redus de judecători permanenți.

• Noi proceduri penale care presupun judecarea în lipsa inculpatului și suspendarea prescripției în cauzele de corupție, precum și mecanismul acordului de cooperare pentru persoanele dispuse să colaboreze cu ancheta.

Printre restanțele și vulnerabilitățile nerezolvate în mandatul legislativ precedent se numără:

• Instabilitatea de la vârful instituțiilor anticorupție, remarcată prin schimbarea frecventă a conducerii Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție și CNA, subminând independența și eficiența acestora.

• Sistemul disciplinar ineficient, remarcat printr-o singură sancțiune aplicată în 2024 (o avertizare) din peste 2 000 de sesizări, ceea ce contribuie la creșterea percepției de impunitate.

• Decuplarea formală dintre CNA și PA, care s-a produs pe hârtie prin atribuții delimitate clar în legislație, însă imposibil de implementat complet din cauza resurselor insuficiente și a unei structuri instituționale precare.

„Ritmul lent, restanțele și instabilitatea de la conducerea unor instituții-cheie au blocat creșterea încrederii cetățenilor în procesele de reformă. Pentru a redresa această situație este nevoie de stabilitate instituțională, de aplicarea consecventă a mecanismelor de integritate”, susține autorul analizei.

Nota analitică include și o serie de recomandări pentru consolidarea stabilității instituționale și a reformelor din sistemul justiției.

Proiectul a fost semnat de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și Daniela Gasparikova, reprezentanta Rezidentă a PNUD în Moldova.

Sprijinul va fi acordat în cadrul unui nou proiect care își propune să consolideze capacitățile Ministerului Justiției pentru reforma justiției.

Proiectul va sprijini ministerul pentru a pune la punct un sistem intern de coordonare, comunicare și monitorizare a procesului de implementare a strategiei de reformare a sectorului justiției. Ministerul Justiției spune că proiectul va contribui la „o mai mare credibilitate și sprijin pentru reformă.”

Obiectivele proiectului vor fi implementate de PNUD Moldova până în februarie 2025. Proiectul are un buget de 820.000 USD și sunt oferiți de Guvernul SUA.

„Prin acest proiect, dorim să evidențiem și să sprijinim rolul important pe care îl joacă societatea civilă din Moldova în acest proces de reformă, de la expertiză în materie de politici la campanii de informare, monitorizarea independentă a pașilor concreți de implementare a planurilor de acțiune în domeniul justiției și anticorupție – cu scopul general de a spori încrederea publicului în sistemul judiciar”, a spus în cadrul evenimentului Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE.

Proiectul își propune să crească rolul organizațiilor societății civile și al mass-mediei pentru asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului moldovenesc de justiției, a menționat Veronica Mihalov, ministrul Justiției.

De asemenea, opinii și concluzii privitor la reformele de la CSI sunt disponibile aici.