Hidrografia Republicii Moldova include toate tipurile de unități acvatice, de la fluvii și râuri la lacuri și ape subterane. Cu o rețea densă de peste 3100 de râuri mici și pâraie, lungimea totală a rețelei hidrografice depășește 16.000 km. Râurile Nistru, Prut, Răut și Bâc sunt printre cele mai mari din țară.

O mare parte din populația rurală și parțial din municipiul Bălți se alimentează din fântâni de suprafață, dintre care 70% nu respectă standardele igienice. Calitatea apei din apeducte este afectată de starea sistemului de livrare.

În nordul țării, fluviul Nistru și râul Prut sunt resurse vitale. Un studiu recent indică că în 2021, calitatea apei fluviului Nistru la Soroca era foarte bună. Totuși, râurile mici din bazinul Nistrului, precum Răut și afluenții săi, sunt moderate sau foarte poluate. Calitatea apei râului Prut variază între „poluată moderat” și „foarte poluată”.

Una dintre problemele majore este lipsa instalațiilor moderne de epurare a apelor reziduale. Este necesară implementarea tehnologiilor moderne de epurare și crearea zonelor de protecție pentru bazinul acvatic.

Legea Republicii Moldova Nr. 182 din 2019 stabilește proceduri pentru analiza și verificarea calității apei potabile din sursele rurale, cu verificări regulate pentru parametrii chimici și microbiologici.

Luminița Băbuță,
jurnalist comunitar

Proiectul va fi realizat în perioada 2022-2027 cu asistența financiară a Suediei, care a acordat peste 1,8 milioane de dolari.

Proiectul își propune să îmbunătățească condițiile sociale, economice și de mediu din districtul hidrografic Nistru prin gestionarea eficientă a resurselor de apă.

Va fi îmbunătățit cadrul de reglementare și va fi elaborat un plan pentru managementul durabil al bazinului râului Nistru. Va fi oferit sprijin continuu pentru consolidarea capacităților autorităților naționale responsabile de gestionarea resurselor de apă, precum și a reprezentanților R. Moldova în cadrul organismelor comune moldo-ucrainene responsabile de gestionarea transfrontalieră a râului Nistru.

„Acest nou proiect își propune să sprijine în continuare autoritățile R. Moldova în managementul durabil al râului Nistru, coloana vertebrală a alimentării cu apă a țării, care asigură 70% din consumul acestuia”, a afirmat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Moldova.

Un studiu realizat anterior a stabilit că după construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean biodiversitatea râului Nistru s-a schimbat simțitor: au dispărut mai multe specii de pești, a fost distrusă parțial flora și a crescut nivelul de transparență a apei.

După anul 2013, din componența fitoplanctonului Nistrului au dispărut speciile: Polyedriopsis spinulosa, Desmatractum indutum, Characium falcatum, Diacanthos belenophorus și Closterium lanceolatum. Totodată, au apărut specii invazive noi, care elimină speciile locale.

Ca rezultat al modificării regimului termic și hidrologic al apelor Nistrului, s-a redus numărul de specii cu o rezistență scăzută la oscilațiile de temperatură și ale regimului hidrologic. Pe Nistrul de Mijloc se creează condiții nefavorabile pentru dezvoltarea speciilor de clorofite termofile, iar tot mai frecvent se întâlnesc alge specifice pentru apele reci.

Aceste procese sunt cauzate și de deversarea apelor uzate în municipiul Soroca și alte ape uzate, care se revarsă în râul Nistru.

Nistrul se înnămolește, pierde capacitatea de autoepurare și se transformă în lac 

Până în momentul creării Complexului Hidroenergetic Nistrean, speciile invazive practic nu erau întâlnite sau erau extrem de puține. După construcția hidrotehnică s-au schimbat condițiile hidrologice, care contribuie la reducerea vitezei curentului, creșterea transparenței apei, creșterea excesivă a plantelor care, în final, au creat condiții de viețuire noi, ceea ce a făcut posibilă apariția unor specii invazive noi sau dezvoltarea intensă a speciilor invazive, deloc numeroase anterior.

Apariția Complexului Hidroenergetic Nistrean a dus la înnămolirea râului Nistru, iar drept confirmare a acestui fapt este apariția crinul de baltă Butomus umbellatus, care formează pe alocuri desișuri extinse, în special pe aria Nistrului de Mijloc, această plantă preferând anume solurile mâloase. Au apărut bancuri și insule de mâl, iar în lacul de acumulare Dubăsari nivelul apelor s-a micșorat. Depozitele de mâl pe alocuri acoperă aproape în totalitate sectoarele de coastă și, parțial, albia principală a râului.

Înnămolirea râului îi reduce semnificativ capacitatea de autoepurare, ceea ce aduce după sine reducerea potențialului Nistrului ca mediu recreativ pentru odihnă și pentru dezvoltarea turismului. Efectele negative s-au resimțit și la nivelul zooplanctonului, care are un rol important în ecosistem, formând temelia bazei nutritive a corpurilor de apă și participând activ la procesele de autoepurare a ecosistemelor acvatice.

Ca rezultat al construcției hidrotehnice, s-a produs o restructurare considerabilă a componenței taxonomice a zooplanctonului (reducerea numărului de specii reofile sau care preferă apele curgătoare, și creșterea celor limnofile, care preferă apele stătătoare), s-au micșorat efectivul numeric și biomasa acestuia.

Către anul 2018, dezvoltarea cantitativă a zooplanctonului în Nistrul de Mijloc s-a diminuat apreciabil și constituia 2200 exemplare/metru cub comparativ cu 16100 mii exemplare/metru cub în anii 2000–2002 și 212400 exemplare/metru cub— în anii 1950. Fauna de adâncime a râului a fost afectată în egală măsură de construcția și exploatarea CHN, astfel s-a atestat scăderea productivității principalelor grupe de hidrobionți (organisme acvatice), care sunt hrană de bază pentru pești: a zooplanctonului — de 4,6–7,3 ori, a zoobentosului (organisme care trăiesc pe fundul lacului) — de 5–6 ori.

Cantități considerabile de pește au dispărut Râul Nistru și-a pierdut o parte însemnată a cantității de pește care viețuia în albia sa, datorită dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 specii, iar în cel de jos — 15 specii de pești. S-a redus efectivul numeric al 44 de specii de pești, inclusiv, al speciilor cu valoare piscicolă și a crescut ponderea speciilor de pești cu ciclu scurt și de mică valoare, de dimensiuni mici.

S-a produs o reducere generală a rezervelor de pește în Nistrul de Mijloc și de Jos, datorită reducerii suprafețelor boiștilor (locul unde are loc fecundarea icrelor de pește), care a avut loc ca rezultat al diminuării debitului de apă în perioada de depunere a icrelor cu 200–400 metri cubi/secundă, fapt care, în primul rând, a redus (lichidat) boiștile speciilor de pești fitofile, care constituie peste 50% din diversitatea râului.

O altă cauză a micșorării rezervelor de pește în Nistrul de Mijloc este condiționată de caracterul exploatării Complexului Hidroenergetic Nistrean, cu utilizarea în timpul funcționării doar a apelor adânci, cum mult mai reci decât cele de suprafață. Apa deversată prin turbinele nodului hidrotehnic anul împrejur are o temperatură de 4 grade Celsius, fapt care provoacă perturbarea regimului termic natural pe sectorul mijlociu al Nistrului în aval și în lacul de acumulare Dubăsari. Deversarea neuniformă a apei din lacurile de acumulare în perioada de depunere a icrelor la pești provoacă o schimbare vizibilă a nivelului apei în râu, iar ca rezultat icrele deseori ajung pe o suprafață secată, se usucă și pier.

Construcția și exploatarea Complexului Hidroenergetic Nistrean au schimbat regimul hidrologic al Nistrului, fapt care s-a răsfrânt asupra diversității biologice și productivității florei și faunei acestuia.

Acest rezumat reflectă capitolul 6 din „Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc” — „ Impactul CHN asupra hidro-biodiversității”, semnat de Serghei Filipenco. 

Studiul a fost comandat de PNUD Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului din R. Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.

Produs realizat de PNUD Moldova

Ucraina este semnatară și parte a Convenției de la Espoo din 1999 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, iar fluviul Nistru are o importanță strategică, deoarece alimentează cu apă potabilă peste 70% din populația Moldovei și peste 90% din mun. Chișinău. La fel, alimentează cu apă potabilă regiunea Odesa din sudul Ucrainei.

Portalul notează că, pe 17 noiembrie, va avea loc o ședință internă a comisiei pentru Nistru a părții moldovenești pentru a discuta prevederile regulamentului pe care ar urma să-l respecte Moldova și Ucraina în privința Nistrului.

„Este ciudat faptul că nu există nicio reacție. Guvernarea de află cumva într-o perioadă de romantism recurent, din păcate. Ei cred că partea ucraineană poate fi îmbunată cu flori și busuioc și probabil mai cred că partenerii de la Bruxelles și Berlin îi vor ajuta în acest sens”, a comentat pentru G4Media.ro Valeriu Munteanu, fost ministrul al Mediului.

„Insulițele sunt un fenomen anual obișnuit”, afirmă Ministerul Mediului cu referire la porțiunile uscate ce au apărut în ultima vreme pe Nistru.

Potrivit ministerului, măsurătorile recente efectuate pe Nistru indică o situație normală a regimului hidrologic de cca 120-130 m3/s.

„Nivelul apei la stația de pompare a apei de la Coșernița se menține stabil mai sus sau egal față de nivelul minim necesar pentru exploatare”, afirmă Ministerul Mediului.

Cât despre tratativele cu partea ucraineană în ceea ce ține de impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean, în cazul în care se va crește capacitatea lui cu încă trei turbine, Ministerul Mediului a afirmat că partea moldovenească a solicitat efectuarea unui studiu de impact asupra mediului.

Pe de altă parte, un studiu realizat recent la comanda PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Mediului, cu sprijinul Suediei, arată că la 150 de kilometri în aval de Naslavcea, sectorul Nistrului cel mai afectat de Complexul Hidroenergetic Nistrean. Studiul a stabilit că apele deversate sunt cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece. În râu, au crescut suprafețele acoperite cu plante acvatice care pot dăuna fluviului, de la 1 la 85% în sectorul de nord al Moldovei; a scăzut nivelul de zooplancton și organismelor de adâncime, au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu și 15 specii în cel inferior, a scăzut efectivul speciilor valoroase de pești de cca 40 de ori.