Hidrografia Republicii Moldova include toate tipurile de unități acvatice, de la fluvii și râuri la lacuri și ape subterane. Cu o rețea densă de peste 3100 de râuri mici și pâraie, lungimea totală a rețelei hidrografice depășește 16.000 km. Râurile Nistru, Prut, Răut și Bâc sunt printre cele mai mari din țară.

O mare parte din populația rurală și parțial din municipiul Bălți se alimentează din fântâni de suprafață, dintre care 70% nu respectă standardele igienice. Calitatea apei din apeducte este afectată de starea sistemului de livrare.

În nordul țării, fluviul Nistru și râul Prut sunt resurse vitale. Un studiu recent indică că în 2021, calitatea apei fluviului Nistru la Soroca era foarte bună. Totuși, râurile mici din bazinul Nistrului, precum Răut și afluenții săi, sunt moderate sau foarte poluate. Calitatea apei râului Prut variază între „poluată moderat” și „foarte poluată”.

Una dintre problemele majore este lipsa instalațiilor moderne de epurare a apelor reziduale. Este necesară implementarea tehnologiilor moderne de epurare și crearea zonelor de protecție pentru bazinul acvatic.

Legea Republicii Moldova Nr. 182 din 2019 stabilește proceduri pentru analiza și verificarea calității apei potabile din sursele rurale, cu verificări regulate pentru parametrii chimici și microbiologici.

Luminița Băbuță,
jurnalist comunitar

Durata de implementare a proiectului se estimează la o perioadă de circa trei ani, în câteva etape.

În prima etapă de proiect ar urma să fie elaborarea modelului integrat al bazinului de recepție care va ajuta să fie identificată adâncimea și frecvența inundațiilor.

Investițiile în etapa a doua de proiect vor include reabilitarea inițială a rețelei de drenaj și reprofilarea canalului râului pentru 7,6 km de porțiune urbană.

Totodată, continuă lucrările de consolidare a malurilor râului. În prezent este depășită gura de deversare a râulețului Talpa Gâștei și se intervine înspre podul din str. Mihai Viteazul. În continuare mai sunt necesare intervenții pe o suprafață de 250 de metri.

Valoarea lucrărilor de consolidare a albiei râului Bâc, desfășurate pe parcursul anului curent, este de circa 7,5 milioane de lei, bani alocați din sursele Fondului Ecologic Național și din bugetul municipal.

În cadrul lucrărilor au fost implicate zilnic cca 20 de tractoare și basculante, fiind evacuate 149 de curse de deșeuri.

Pentru sâmbăta curentă, 2 octombrie, se preconizează organizarea unei ample acțiuni de salubrizare a albiei râului Bâc. În acest sens, Primăria a făcut apel către locuitorii urbei de a se alătura inițiativei, iar organizatorii vor pune la dispoziția participanților mănuși, pungi de gunoi și transport pentru evacuarea deșeurilor.

Campania de salubrizare de toamnă a teritoriului municipiului Chișinău se desfășoară în perioada 20 septembrie-30 noiembrie.

În acest sens, Consiliul Municipal Chișinău, l-a împuternicit prin vot pe primarul Ion Ceban pentru dreptul de a semna Acordul de prefinanțare între BERD și Primăria Chișinău.

Pe segmentul din Chișinău a râului Bâc, va fi realizat un studiu de fezabilitate. Acesta urmează a fi finalizat în decembrie 2021.

„Am constatat că niciodată nu s-a făcut un studiu comprehensiv, ecologico-financiar, care ar ghida autoritățile statului vizavi de măsurile necesare în scopul reabilitării fluviului și rezolvarea problemei inundațiilor în perimetrul capitalei și valorificarea teritoriului adiacent. Iar acest studiu va permite elaborarea unui plan multianual de investiții pe tronsonul respectiv”, a precizat Ala Mârza, consilierul primarului de Chișinău, care prezentat proiectul în CMC.

Proiectul prevede reabilitarea cuprinzătoare a râului Bâc, de la barajul Vatra, în amonte, până la strada Lunca Bâcului, în aval de Stația de epurare.