Lipsesc condiții elementare de detenție 

Raportul Promo-LEX constată că 20% din celule nu oferă nivelul adecvat de intimitate în utilizarea WC-urilor, iar băile comune sunt inaccesibile pentru persoanele cu necesități speciale și prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În băile comune, conform raportului, există o prezență semnificativă de mucegai, iar ventilarea și iluminarea sunt necorespunzătoare.

Autorii raportului au mai constatat că circa 29% din celule au ferestre subdimensionate, care nu îndeplinesc standardele de ventilație adecvată. În celule persistă mirosuri de mucegai și amoniac, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În 62% din celule perspectiva spre exterior este sever obstrucționată de ziduri sau de alte structuri, iar 4% nu au vizibilitate în exterior, arată raportul.

Poziția autorităților

Ministerul Justiției a anunțat că a dat curs, în premieră, acestei evaluări independente și a făcut câteva precizări în context.

Referitor la suprapopularea penitenciarului, autoritățile spun că numărul deținuților în Penitenciarul nr. 13 s-a diminuat de la peste 1200, în anul 2016, până la circa 700 de persoane la începutul acestui an.

În raport, autorii au operat cu standardul de 6 m.p. , recomandat de către Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), care diferă de reglementările naționale și ale altor state europene de 4 m.p. per deținut. Reproiectarea spațiilor locative pentru atingerea recomandărilor internaționale privind suprafața celulelor sau operarea modificărilor structurale este imposibil de realizat în cazul penitenciarului din Chișinău, dată fiind vechimea construcției.

Minori nu mai sunt în Penitenciarul nr.13

Ministerul Justiției menționează că situația din Penitenciarul nr.13 „s-a îmbunătățit considerabil” în ultima perioadă, lucru remarcat atât de organismele internaționale în materia drepturilor omului, cât și de cele naționale.

Una dintre măsurile implementate a fost transferul minorilor aflați în arest preventiv în Centrul de detenție pentru minori și tineri din Goian, din martie 2023. În acest an, se planifică și transferarea tinerilor cu vârsta de până la 21 ani, ceea va contribui la diminuarea supraaglomerării Penitenciarului nr. 13. Un alt exemplu de respectare a condițiilor minime de detenție este sectorul de femei, unde se află circa 40 de deținute într-un spațiu destinat pentru 80 de persoane.

Modernizarea infrastructurii

Ministerul mai spune că, în ultimii doi ani, autoritățile de resort au întreprins măsuri de îmbunătățire a condițiilor de detenție, inclusiv în Penitenciarul nr.13. Printre acestea se numără închiderea sectorului de detenție aflat la demisol care nu corespundea standardelor minime de detenție; reparația capitală a acoperișurilor edificiilor Penitenciarului nr.13; separarea completă a blocului sanitar de restul celulei în toate spațiile de detenție, proces ce urmează a fi finalizat în acest an; reparația celulelor cu înlocuirea geamurilor; renovarea integrală a secției medicale; renovarea capitală a sectorului pentru deținerea femeilor ș.a.

Potrivit asociației, această carență, care perpetuează, afectează „semnificativ transparența decizională a legislativului.” Între altele, în cazul a trei proiecte nu a fost respectat termenul legal, de cel puțin zece zile lucrătoare, pentru prezentarea recomandărilor părților interesate.

Carențele însumate arată că gradul de transparență decizională în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului din 11 și 12 mai a fost afectat în proporție de 53%.

Promo-LEX notează că unele subiecte de pe ordinea de zi nu au fost analizate, fiind amânate pe parcursul ședințelor, iar altele au fost amânate din cauza lipsei raportului comisiei. Totodată, dreptul deputaților, comisiilor permanente și a fracțiunilor parlamentare de a depune amendamente în termenul legal de 30 de zile a fost restricționat în cazul a trei proiecte de lege.

Promo-LEX monitorizează activitatea Parlamentului în perioada anilor 2021–2025 în cadrul Programului „Democrație, transparență și responsabilitate”, care urmărește creșterea transparenței instituției și la contribuirea îmbunătățirii actului legislativ.

Adrian Glijin fusese răpit la 7 octombrie 2020 de către persoane necunoscute și mascate, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin din raionul Camenca (stânga Nistrului).

Glijin a fost acuzat de „trădare de patrie” și condamnat la 13 ani de închisoare.

Într-un comunicat de presă difuzat aseară Biroul politici de reintegrare a salutat eliberarea din detenție a lui Adrian Glijin. Sursa citată notează că, autoritățile „au depus eforturi susținute în vederea eliberării necondiționate a acestuia”.

„E o acțiune care poate servi ca exemplu în multiple alte cazuri similare de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, printre care cele ale cetățenilor V. Pleșcanov, G. Kuzmiciov, V. Dudnic, V. Pogorlețchi, S. Mantaluța, M. Petiș și mulți alți cetățeni ai R. Moldova, care au de suferit în urma acțiunilor ilegale ale Tiraspolului”, se arată în comunicatul Biroului.

Pe parcursul detenției sale, Asociația Promo-LEX a semnalat abuzurile comise la adresa lui Adrian Glijin, a acordat asistență juridică familiei și a insistat în permanență pe asigurarea garanțiilor procesuale fundamentale, a accesului la un medic independent, dar și eliberarea din detenția ilegală.

Într-un comunicat de presă al pretinsului minister de externe de la Tiraspol se arată că, tot la 7 aprilie, cetățeanul Andrei Samonii, un fost angajat al miliției transnistrene, a fost eliberat după ce a ispășit circa trei ani de închisoare.

Despre situația drepturilor omului în regiunea transnistreană pe parcursul anului 2022 se menționează în raportul Asociației Promo-LEX.

Potrivit autorilor raportului, cea mai recentă piedică în calea apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului a fost interdicția de a depune plângeri și sesizări la instituțiile naționale și internaționale.

Unul dintre cele mai recente cazuri, este condamnarea ilegală, la trei ani și șase luni privațiune de libertate, a lui Victor Pleșcanov, un activist civic din stânga Nistrului, pentru că a criticat deschis invazia Rusiei în Ucraina. În contextul înrăutățirii situației medicale și în lipsa unor evoluții pozitive, în cel mai scurt timp, Asociația Promo-LEX va expedia o plângere la CtEDO.

Alte două situații reprezentative, sunt cazurile lui Nicolae Garmaș, condamnat la Tiraspol pentru că a reclamat, la nivel local, faptele de tortură în privința sa, comise repetat de reprezentanții „miliției” locale, dar și cazul lui Vadim Pogorlețchi, un alt activist civic din stânga Nistrului, care, în repetate rânduri a criticat administrația locală. Acesta este învinuit de o presupusă „trădare de patrie”, iar situația sa este în continuare una incertă. Acțiuni date au un caracter premeditat, cu scopul de a descuraja libera exprimare și opiniile critice la adresa exponenților regimului ilegal sau a celor care controlează acest teritoriu și influențează negativ soarta locuitorilor.

Asociația Promo LEX menționează că este regretabil că după zeci de ani de abuzuri și ilegalități, confirmate în mod repetat de către CtEDO, autoritățile de la Chișinău nu au inițiat niciun proces prin care să se poată identifica un mecanism eficient de sancționare a persoanelor responsabile de comiterea abuzurilor și încălcarea drepturilor fundamentale. Acest pas este necesar pentru a opri efectele negative ale fenomenului impunității, de care beneficiază reprezentanții administrației din stânga Nistrului.

Promo-LEX a făcut și o serie de recomandări, inclusiv obținerea garanțiilor și a accesului liber în regiunea transnistreană pentru apărători ai drepturilor omului, avocați și jurnaliști.

Un Memorandum de colaborare în acest sens a fost semnat la Chișinău de liderii celor trei asociații.

Coaliția pentru descentralizare va coordona și gestiona, în următorii trei ani, dialogul dintre autoritățile centrale și cele locale pentru a fixa, de comun acord, o agendă națională pentru cele mai importante modificări legislative și ajustări instituționale în domeniul puterilor locale.

Între altele, Coaliția își propune să contribuie consolidarea guvernării descentralizate în Moldova, extinderea bazei finanțelor locale și va participa activ la toate etapele de recalibrare a puterilor locale de nivelul I și II.

Secretariatul în cadrul Coaliției va fi exercitat de CALM.

Coaliția pentru descentralizare este o inițiativă voluntară și apolitică.

Acestuia i s-a comunicat că în perioada ispășirii pedepsei în libertate ar fi obligat să se prezinte lunar la comisariatul de miliție din Camenca.

„Regimul de la Tiraspol prin structurile sale de forță, l-au privat ilegal de libertate și l-au deținut timp de 22 luni în condiții absolut inumane pentru că a încercat să pescuiască pe malul stâng al Nistrului. (…) Organele de drept ale R. Moldova vor trebui să depună și mai multe eforturi pentru a identifica persoanele care sunt responsabile de privațiunea acestuia de libertate. Nu pot rămâne nepedepsite cele 22 de luni în care Ruslan a fost ținut practic ostatic de către regimul de la Tiraspol,” a declarat Pavel Cazacu de la Asociația Promo-LEX, avocatul lui Ruslan, citat de Zona de Securitate.

Ruslan Lomaca a fost răpit în plină zi de structurile ilegale de forță din regiunea transnistreană la 5 august 2000, când împreună cu mai mulți prieteni, dar și cu fiica mai mică, au mers la râu să se odihnească. Ruslan a fost reținut inițial pentru trecere ilegală a așa-zisei frontiere, însă ulterior i s-a invocat și deținere ilegală de droguri, fiind acuzat de trafic cu droguri.

Ruslan Lomaca  a fost sechestrat în ziua în care un fost colaborator al miliției transnistrene a fost condamnat de către o instanță din R. Moldova la 15 ani de închisoare.

Asociația Promo-LEX, care monitorizează de mai mulți ani situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, a solicitat repetat Guvernului de la Chișinău și partenerilor de dezvoltare continuarea efortului de monitorizare a situației drepturilor omului și încurajarea victimelor violărilor drepturilor omului din regiune să comunice faptele ilegale.

„Solicităm aplicarea măsurilor de presiune care sunt le îndemână în vederea determinării la renunțarea acestor măsuri radicale”, se arată într-un comunicat al asociației.

Încă la începutul anului curent, Promo-LEX a solicitat Guvernului de la Chișinău, Misiunii OSCE și partenerilor de dezvoltare să întreprindă acțiuni prompte în vederea neadmiterii promovării acestui „proiect de lege”. Potrivit Promo-LEX, pretinsa lege restrânge dreptul persoanelor aflate în regiunea transnistreană să depună plângeri și demersuri cu privire la violarea drepturilor lor.

Despre „condamnarea lui Adrian, a comunicat asociației mama acestuia – Vera Vera Glijin.

„Pe  lângă sentința evident ilegală, dosarul rămâne secret, iar accesul unui medic independent nu este acceptat de către administrația de facto de la Tiraspol”, susține Promo-LEX.

Vera Glijin spune că Adrian nici măcar nu a primit sentința, iar avocatul transnistrean va face cunoștință cu ea abia la 10 mai.

Adrian Glijin a fost răpit la data 7 octombrie 2020, în jurul orei 13.00, de către cinci mascați, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca. Familia a fost informată că Adrian e acuzat de „trădare de patrie”.

Promo-LEX menționează că de la răpirea sa și până în decembrie 2021, timp de 435 de zile, Adrian Glijin nu a avut posibilitatea de a-și vedea familia, iar rudele acestuia nu au avut acces la dosar, din motivul „secretizării” acestuia.

În contextul vizitei Secretarului General al ONU în Moldova, asociația solicită autorităților constituționale să abordeze în cadrul discuțiilor cazul lui Adrian pentru a oferi maxim ajutor familiei Glijin, dar și pentru a asigura eliberarea imediată și necondiționată din detenția arbitrară a lui Adrian.

De-a lungul anilor, Valeriu Mițul a avut o strânsă colaborare cu Asociația Promo-LEX, fiind unul dintre promotorii democrației și a drepturilor omului în localitățile din stânga Nistrului.

Asociația Promo LEX a făcut un apel public către Președinția și Ministrul Apărării, cu solicitarea decorării post mortem a lui Valeriu Mițul.

Valeriu Mițul s-a născut în 9 martie 1961, în satul Corjova, raionul Dubăsari. A fondat Asociația Veteranilor de Război „Corjova-1992”. Între 2003-2011, a exercitat două mandate de primar al comunei Corjova. Valeriu Mițul a fost decorat cu câteva distincții militare.