Noul aport financiar al Suediei mărește bugetul proiectului pentru râul Nistru până la aproape 4 mil. USD.

Proiectul va susține eforturile R. Moldova de aliniere a legislației sale la standardele UE în domeniul resurselor de apă. Va fi elaborat un plan detaliat de implementare pentru Directiva-cadru privind apa a Uniunii Europene.

Cu finanțarea oferită de Suedia, va fi achiziționată o sondă acustică de curent pentru măsurători la adâncimi de peste 5 metri, precum și 5 curentmetre hidrometrice. Aceste echipamente vor asigura monitorizarea hidrologică a apelor.

Totodată, va fi testată o metodologie avansată de evaluare a modificărilor hidromorfologice și identificare a corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale pe un afluent al râului Nistru, în scopul aplicării prevederilor Directivei-cadru privind apa a UE.

PNUD și Suedia vor desfășura o campanie de informare și sensibilizare privind protecția resurselor de apă în districtul fluviului Nistru. Aceasta va fi organizată în cursul anului 2026 și va include sesiuni de informare în peste 100 de localități. Va continua și programul Academia Eco Media pentru tinerii jurnaliști.

Programul include sesiuni-cheie despre date, algoritmi, tranziția energetică și rolul tehnologiei în creșterea rezilienței societății. PNUD Moldova se alătură din nou acestui efort, aducând contribuții valoroase prin sesiuni tematice și paneluri interactive.

Deschiderea oficială are loc pe 5 iunie, între orele 09:45 – 10:25. În cadrul acesteia, Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, va participa la un panel moderat de viceprim-ministra Doina Nistor. Discuția va aborda parteneriatele internaționale în contextul transformării digitale și modul în care acestea susțin reforme centrate pe nevoile oamenilor. Va fi prezentată și contribuția PNUD la elaborarea Strategiei Naționale de Transformare Digitală.

Pe 6 iunie, între 10:25 – 11:05, PNUD și Ambasada Marii Britanii organizează panelul „Algoritmi, reclame și agende: Alegerile în era digitală”. Specialiști din țară și din străinătate vor discuta despre influența tehnologiei asupra proceselor electorale, campaniilor politice online, securității cibernetice și combaterii dezinformării.

Tot pe 6 iunie, între 15:05 – 15:45, PNUD, cu sprijinul Italiei, va găzdui o sesiune dedicată digitalizării sectorului energetic.

La această sesiune vor fi prezentate soluții digitale pentru eficientizarea rețelelor, integrarea energiilor regenerabile, contorizarea inteligentă și modernizarea infrastructurii energetice.

Echipamentele moderne pentru susținerea procesului electoral au fost oferite Comisiei Electorale Centrale (CEC) de PNUD, datorită finanțării din partea Norvegiei, Suediei, Canadei și Danemarcei.

Din lot fac parte și 10.000 de ștampile auto-aplicante pentru vot, 100.000 de sigilii, 700 de urne de vot cu capace suplimentare și 10.000 de rezerve de cerneală pentru ștampile.

Au fost furnizate 2.000 de cabine mobile de vot și 1.200 de urne mobile.

Aceste echipamente vor spori în mod direct organizarea și calitatea proceselor electorale prin asigurarea unei logistici mai eficiente și a unei securități sporite a votului.

Această poziție în clasament reflectă datele din 2022 și 2023. Valoarea IDU a R. Moldova pentru anul 2023 este de 0,785, ceea ce o plasează în categoria dezvoltării umane ridicate.

Din anul 2005, IDU pentru R. Moldova a crescut cu 11,8%.

Ce spune raportul despre Moldova

Raportul privind Dezvoltarea Umană 2025 subliniază că oamenii nu sunt simpli spectatori în era inteligenței artificiale. Dacă nu este gestionată eficient, evoluția tehnologică disruptivă poate adânci inegalitățile și consolida dezechilibrele deja existente legate de accesul la putere și oportunități. Totuși, cu investiții adecvate în educație, infrastructură digitală și inovare incluzivă, țări precum R. Moldova pot valorifica IA pentru a avansa dezvoltarea durabilă.

Raportul avertizează că, în lipsa unui cadru de politici eficiente, inteligența artificială poate duce la excludere pe piața muncii, date părtinitoare și concentrare excesivă a puterii – ceea ce face ca guvernanța proactivă să fie esențială.

„Moldova se află într-un punct de cotitură, unde deciziile în materie de politici luate astăzi vor determina modul în care tehnologia va deservi oamenii mâine”, a declarat Daniela Gasparikova, Reprezentantă rezidentă PNUD în Moldova.

Potrivit ei: „PNUD colaborează îndeaproape cu partenerii naționali pentru ca transformarea digitală, inclusiv integrarea IA, să consolideze viziunea noastră comună de dezvoltare durabilă. Investițiile în competențe digitale, guvernanță și inovare etică sunt esențiale pentru a proteja și amplifica abilitățile umane.”

Disparitățile de gen, o provocare

Disparitățile de gen rămân în vizor. Indicele Dezvoltării Umane raportat la gen (IDG) în Moldova este de 1,029 (comparativ cu 1,033 în 2022), unul dintre cele mai ridicate din regiunea Europa și Asia Centrală, însă provocările persistă în ceea ce privește asigurarea egalității de șanse și reprezentare în toate sectoarele. În 2023, Moldova are un Indice al Inegalității de Gen (IIG) de 0,146, ocupând locul 42 din 172 de țări.

Raportul privind Dezvoltarea Umană 2025 este al doilea dintr-o trilogie care examinează dimensiuni-cheie ale incertitudinii: după ce ediția 2023/24 s-a concentrat pe polarizarea globală, raportul din acest an vizează modelarea unui viitor digital comun. Raportul final, din 2026, va explora aspirațiile umane în era Antropocenului.

Versiunea completă a Raportului privind Dezvoltarea Umană 2025 este disponibiliă aici.

Danemarca oferă 5,59 milioane USD, Norvegia – 8,86 milioane USD, iar Suedia – 9,9 milioane USD. Aceste fonduri vor permite Guvernului R. Moldova să asigure acordarea compensațiilor la energie gospodăriilor vulnerabile energetic în perioada sezonului rece curent.

Fondul de reducere a vulnerabilității energetice a fost creat în anul 2022 de autoritățile executive din Moldova cu sprijinul Uniunii Europene, Slovaciei și al PNUD. Fondul a oferit compensații pentru peste 895.000 de gospodării (circa 75% din totalul de gospodării din Moldova).

Cine și câți bani a mai donat

PNUD a sprijinit Guvernul de la Chișinău în mobilizarea resurselor pentru Fond. În sezonul 2022-2023, PNUD a facilitat o contribuție de 10 milioane USD la Fond din partea Suediei și de 6,67 milioane USD din partea Elveției. În sezonul 2023-2024, Suedia a contribuit cu 9,63 milioane USD, iar Italia a contribuit cu 5 milioane de euro la Fond prin intermediul PNUD.

PNUD, Italia și alți parteneri de dezvoltare continuă să ofere sprijin și în sezonul rece 2024-2025 pentru a asigura funcționarea Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, modernizarea sistemului IT și activitatea centrului de apel dedicat.

„Într-un astfel de ghiveci planta poate fi udată cu mult mai rar decât de obicei și poate fi alimentată cu apă la rădăcină, în cazul în care nu-i place udarea la suprafață. În plus, sistemul nostru ajută la identificarea cantității de apă turnată în ghiveci și a momentului în care ar trebui udată din nou”, explică Andrei Ursu, managerul de vânzări al companiei.

Ghiveciurile se vând și pe Amazon

Datorită calității produselor, compania concurează cu mari producători internaționali. Unii chiar au ajuns să copieze produsul, dar acest lucru nu a făcut decât să motiveze echipa să muncească cu inspirație în continuare. Managerul declară că „Santino” este bine ancorată atât pe piața din Est, cât și pe cea din Vest și se bucură de vânzări pe Amazon.

Colaborările de până acum sunt doar câțiva dintre pașii companiei către dezvoltare. Unul din obiectivele majore în vânzări a fost de a deveni partener de încredere pentru Germania, țară considerată „poarta comercială a Europei”.

Germania, puntea spre toată Europa

Datorită proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și Marea Britanie, „Santino” a reușit să se poziționeze pe piața germană.

În Germania, 80 la sută din rețele vând în retail, ceea ce înseamnă că distribuind produsele acolo, faci export în toată Europa.

„Ne-am dorit mereu să accesăm piața din Germania. Ca să ajungi acolo, nu este suficient să fii bun, contează foarte mult să arăți că ești un partener de încredere. Anterior, pentru a ne face văzuți, ne ajutau expozițiile la care mergeam, dar din cauza pandemiei n-am reușit să facem acest lucru, fapt care a complicat lansarea noastră”, afirmă managerul de vânzări al companiei.

Au fost ajutați de PNUD

Datorită proiectului PNUD/AdTrade, „Santino” a reușit să promoveze exporturile în Germania, să participe la traininguri, expoziții și să găsească parteneri. „AdTrade ne-a ajutat să identificăm o listă de potențiali clienți din Germania. Lucrul cu ei ne-a ajutat să înțelegem nevoile și specificul pieței. După cinci ani de încercări, am reușit să avem o viziune a acestei piețe, o prezență bună pe Amazon Germania, să găsim un partener cu care am semnat în acest an un contract și vom participa împreună la ‘Spoga Gafa 2024’, cea mai mare expoziție internațională din domeniu grădinăritului”, relatează Andrei Ursu.

Cantitatea exportului, dar și calitatea ghiveciurilor se datorează faptului că producția se realizează conform unui ciclu de producere închis, începând cu proiectarea și fabricarea matrițelor, până la turnarea și ambalarea ghivecelor. Iar la baza companiei stă filosofia unui business sustenabil, pentru că „Santino” are capacitatea de a refolosi materialele după prelucrarea produsului, deținând o instalație de reciclare. În plus, standardizarea cutiilor după parametrii europeni este foarte importantă pentru a stabili și menține relații cu partenerii externi.

„Datorită AdTrade, am reușit să depășim etapa dificilă cauzată mai întâi de pandemie, apoi și de alte crize și să devenim vizibili pentru partenerii străini, să dezvoltăm capacitățile noastre de export. Astfel, compania crește cu pași mult mai siguri, într-un ritm accelerat. Uneori, dezvoltarea capacităților de export nu depinde de utilaje sau procesele de producere, ci de relațiile stabilite cu partenerii străini și imaginea pe care o are o companie în ochii lor. Acest caz este o dovadă a faptului că, în orice situație, chiar și în condițiilor multiplelor crize care ne afectează în prezent, suportul extern este o soluție și poate da aripi unei companii pentru a-și atinge scopurile”, spune Andrei Ursu de la „Santino”.

Planuri de extindere a exporturilor

Acum, „Santino” trebuie să facă doar un singur lucru: să livreze produse inteligente made in Moldova pe toată harta lumii, pentru ca oamenii să se bucure de confort, iar casele să capete culoare.

Compania „Santino” este una din cele 32 de companii de pe ambele maluri ale Nistrului care și-au sporit capacitățile de export și au stabilit colaborări la nivel internațional în cadrul Acceleratorului de Exporturi, o componentă a proiectului PNUD/AdTrade. Companiile au beneficiat de asistență pentru implementarea sistemelor de management al calității, elaborarea magazinelor online, site-urilor sau cataloagelor de prezentare a produselor, stabilirea parteneriatelor de afaceri și alte servicii necesare pentru sporirea competitivității și accesarea piețelor externe. Pe parcursul anului 2024, încă cel puțin 26 de companii vor beneficia de asistență în cadrul acestei componente.

Un articol al PNUD Moldova

Proiectul „Îmbunătățirea securității umane în Moldova prin reziliența agroalimentară la intensificarea șocurilor externe și climatice”, cu o durată de un an, va facilita accesul la tehnologii și expertiză pentru modernizarea sistemelor de monitorizare agrometeorologică și hidrologică.

Se urmărește îmbunătățirea calității datelor care contribuie la planificarea agricolă și la atenuarea pericolelor climatice și vor fi consolidate sistemele de avertizare timpurie pentru sectorul agricol.

Ce se va face în proiect și care sunt așteptările

Serviciul Hidrometeorologic de Stat va beneficia de sprijin la modernizarea rețelei de monitorizare agrometeorologică – stații meteorologice automate. Posturile agro-meteorologice existente vor fi dotate cu sisteme automate de observare cu senzori care vor urmări mai multe variabile: viteza și direcția vântului; temperatura și umiditatea aerului; precipitațiile; presiunea aerului; radiația ultravioletă; durata de însorire; temperatura solului; umiditatea solului; grosimea stratului de zăpada; cantitate de apă acumulată în frunze; camera video (pentru observarea vremii în timp real și monitorizarea etapelor de creștere a plantelor).

Extinderea și automatizarea observațiilor hidrometeorologice vor îmbunătăți capacitățile de prognoză a inundațiilor și secetei, fapt care va ajuta la garantarea că datele hidrologice, prognozele și avertismentele adecvate (pentru viituri și inundații) sunt disponibile tuturor agențiilor naționale relevante și populației, inclusiv fermierilor, pentru a reduce și atenua daunele aduse populației și afacerilor.

Profesioniștii moldoveni din domeniul serviciilor climatice vor învăța din experiența Japoniei, care este lider global în inovarea, dezvoltarea și implementarea unui sistem eficient de avertizare timpurie. Transferul de experiență din partea Japoniei va permite utilizarea instrumentelor și metodologiilor moderne de analiză a datelor.

Cel puțin șapte centre raionale vor fi asistate să elaboreze planuri de adaptare la schimbările climatice și de reducere a riscului dezastrelor. Totodată, pentru a sprijinii eforturile de adaptare la schimbările climatice, cel puțin 20 de reprezentanți ai autorităților publice locale vor fi informați și instruiți cum să obțină finanțări pentru acțiuni climatice.

Valoarea IDU de 0,763 plasează R. Moldova în categoria țărilor cu dezvoltare umană înaltă, potrivit raportului privind dezvoltarea umană pentru anii 2023-2024, intitulat „Depășim impasul: redefinim cooperarea într-o lume polarizată”, lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Progrese și puncte slabe

În ultimii treizeci de ani, R. Moldova a înregistrat o creștere cu 10,9% a valorii IDU (de la 0,690 la 0,763). Între 1990 și 2022, speranța de viață la naștere la nivel național a crescut cu 0,6 ani (68,6 ani în 2022), anii preconizați de școlarizare cu 4,6 ani (14,9 ani în 2022), iar media anilor de școlarizare cu 2,7 ani (11,8 ani în 2022).

Venitul național brut pe cap de locuitor al Moldovei a scăzut cu aproximativ 7,8% (12,964 dolari SUA în 2022, valoare calculată la paritatea constantă a puterii de cumpărare), în aceeași perioadă de referință.

Inegalitățile existente duc la pierderi în materie de dezvoltare umană. Indicelele dezvoltării umane pentru Moldova scade cu 8,5% din cauza inegalităților. Moldova a înregistrat o valoare a indicelui inegalității de gen de 0,156 în 2022, situându-se pe locul 41 din 166 de țări. În 2022, valoarea IDU în cazul femeilor din Moldova a fost de 0,776, comparativ cu 0,751 pentru bărbați, indicele dezvoltării de gen fiind de 1,033, valoare printre cele mai înalte din regiunea Europei și Asiei Centrale.

Economia moldoveană își revine, după o scădere de 5% în 2022, notează autorii raportului. Ratele inflației au scăzut semnificativ în ultimul an, iar previziunile economice pentru 2024 prevăd o creștere suplimentară.

Evenimentul de transmitere a bunurilor a reunit oficialități de rang înalt, printre care ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, șeful IGP Viorel Cernăuțeanu, ambasadorul Japoniei la Chișinău, Yamada Yoichiro, și Daniela Gasparikova, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Ministrul Adrian Efros a subliniat importanța majoră a donației în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Ministerului Afacerilor Interne. „Mulțumim partenerilor de dezvoltare pentru faptul că contribuie la sporirea rezilienței Republicii Moldova în beneficiul cetățenilor”, a declarat oficialul.

Șeful IGP Viorel Cernăuțeanu a menționat că donația va fi distribuită subdiviziunilor din toată țara, contribuind la îmbunătățirea semnificativă a capacităților de intervenție și asigurare a securității publice. „Obiectivul de bază al poliției este asigurarea securității publice. Mulțumim mult pentru suportul acordat și pentru aceste parteneriate în beneficiul cetățenilor”, a afirmat Viorel Cernăuțeanu.

Ambasadorul Yamada Yoichiro a reiterat sprijinul constant al Japoniei pentru Republica Moldova, subliniind că donația va contribui la siguranța și eficiența muncii polițiștilor. „Japonia va continua să fie alături de R. Moldova și Ucraina în eforturile lor de a depăși provocările forțelor externe și obținerea unui viitor mai bun prin aderarea la UE”, a remarcat ambasadorul.

Daniela Gasparikova a accentuat rolul esențial al parteneriatului dintre IGP și PNUD în modernizarea și consolidarea capacităților poliției. „Autovehiculele și echipamentele donate reprezintă un pas important în modernizarea și sporirea capacităților poliției pentru siguranța cetățenilor”, a declarat reprezentanta PNUD.

Donația, cu o valoare totală de 1 milion de dolari SUA, va contribui semnificativ la modernizarea și eficientizarea activității Poliției Republicii Moldova, sporind nivelul de siguranță al cetățenilor.

Evenimentul, care s-a desfășurat în perioada 26-27 ianuarie, a fost organizat de Transparency International-Moldova și PNUD, cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii.

„Sunt entuziasmată că acest eveniment a adunat oameni din diferite domenii ale vieții de pe cele două maluri ale râului Nistru, creându-le spațiu pentru a explora modalități în care tehnologia ne poate ajuta să înțelegem mai bine diversele fluxuri de informații, uneori contradictorii. Verificarea faptelor bazată pe dovezi este piatra de temelie a generării și raportării conținutului media obiectiv și de calitate. Sunt convinsă că soluțiile propuse de echipe vor avea potențialul de a ne ajuta pe toți să navigăm mai bine prin conținutul generat online și să contribuie la promovarea toleranței, pluralismului și coeziunii în cadrul comunităților, precum și între acestea”, a menționat Daniela Gasparikova, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Pe parcursul a 24 de ore, participanții au colaborat în echipe pentru a transforma conceptele lor de soluții inovative în prototipuri funcționale. Ei au fost ghidați de mentori din Republica Moldova, România și Georgia, experți în domeniul vizualizării datelor online, media, combaterii dezinformării, IT și dezvoltare de aplicații.

Cele mai inovatoare trei prototipuri au fost premiate cu granturi de circa 5500 de dolari SUA fiecare pentru a fi implementate în practică. Echipele câștigătoare vor beneficia de consultanță din partea Transparency International-Moldova și PNUD.

Proiectele finalizate vor fi utile atât utilizatorilor de rețele sociale, cât și jurnaliștilor, rețelelor de fact-checking și altor actori implicați în combaterea dezinformării.

Hackathonul „Nistru TruthBridge” este o platformă importantă pentru a facilita colaborarea și inovația în domeniul combaterii dezinformării, contribuind la consolidarea coeziunii sociale și a toleranței în regiunea transnistreană.