Dacă în 2018, în localitate erau peste 2400 locuri de muncă, în 2023 acestea au scăzut până la circa o mie. O analiză a administrației locale arată că în comună ar putea rămâne nici 200 de locuri de muncă până în anul 2030.

Primarul comunei, Nicolae Dorogan, spune că mulți dintre angajatorii locali fie au redus locurile de muncă, fie și-au închis afacerile, iar în această situație „oamenii decid să plece peste hotare.”

„Aici, salariile sunt foarte mici și mulți oameni pleacă la muncă peste hotare, aceasta fiind o soluție pentru a întreținerea familiilor”, afirmă localnica Anastasia Popșoi.

L-am întrebat pe primarul localității ce soluții are administrația locală pentru a soluționa, fie și parțial, problema locurilor de muncă.

„Pentru a rezolva problema locurilor de muncă, elaborăm proiecte de infrastructură. Sperăm că acest lucru va stimula deschiderea de noi locuri de muncă și va impulsiona dezvoltarea economică a localității. În plus, avem un parteneriat cu Agenția Ocupării Forței de Munca Șoldănești cu care vom identifica noi locuri de muncă. Acest lucru ar permite ameliorarea situației din comună”, a precizat primarul Nicolae Dorogan.

Comuna Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești are peste 3100 de locuitori.

Denis Mykhaylovskyy, corespondent comunitar

• Material realizat în cadrul Academiei de Jurnalism Comunitar, implementat de Asociația Internațională a Tinerilor în cadrul programului Youth Activation Program 3.0 cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia în cadrul Programului „Cetățeni activi, comunități prospere”

Ministerul Muncii și Protecției Sociale menționează că pentru prima dată, într-o singură lună, au fost plasate pe piața muncii mai multe persoane decât toți șomerii care beneficiază de ajutor social. Este vorba de luna aprilie, când ANOFM a facilitat plasarea pe piața muncii a 1947 de persoane. Tot în luna aprilie a acestui an, de ajutor social au beneficiat 1914 șomeri.

Din totalul persoanelor angajate (5003), 2648 sunt femei (53%), 785 de persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 63 ani, 76 de persoane cu dizabilități, 47 de cetățeni ai R.  Moldova reveniți de peste hotare și 21 de persoane de etnie romă.

Din totalul de șomeri plasați în câmpul muncii (2727): 1429 sunt femei (52,4%), 1663 din mediul rural (61%), 883 tineri cu vârsta între 16 și 35 ani (32,3%), 399 persoane cu vârsta între 55 și 63 ani (15%), 21 romi (0,8%), 44 moldoveni reveniți de peste hotare (1,6%), 76 persoane cu dizabilități (2,8%).

În ce domenii s-au făcut cele mai multe angajări

Persoanele respective s-au angajat în diverse domenii economice, precum agricultură, industria prelucrătoare, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul, transporturi, depozitare și comunicații, administrație publică, asistență socială obligatorie, învățământ, sănătate și asistență socială, alte activități de servicii colective, sociale și personale, precum și alte tipuri de activități.

Anul trecut, peste 11 mii de persoane au fost ajutate de ANOFM să-și găsească un loc de muncă, ceea ce ar însemna că circa 25% din toți șomerii din Moldova au fost plasați în câmpul muncii. Pentru acest an, obiectivul-țintă este acordarea suportului la angajare pentru 18 mii de persoane.

Donisie Patrașcu, un tânăr de 19 ani, a absolvit liceul anul trecut și spune că e dezamăgit de salariile pe care le propun angajatorii locali din Florești.

,,Eu doresc să muncesc în orașul natal, dar, din păcate, nu am găsit aici o slujbă. Sunt dezamăgit de salariile și oferta de pe piața muncii din raionul Florești, unde disproporția între salariilor și orele de lucru e foarte mare. Din păcate, la Florești, nu am putut găsit un loc de muncă, iar din această cauză m-am văzut nevoit să-mi caut rostul la Chișinău, unde mi-am găsit un loc de muncă potrivit bazat pe creștere”, povestește Dionisie.

Potrivit lui, în orașul Floreşti e nevoie de o revizuire a pieței muncii și de diversificarea ofertelor pentru tineri.

Iar Gherman Văscăuțan din Florești a activat mai mulți ani în funcții manageriale, iar acum nu-și poate găsi un loc de muncă.

,,Am lucrat peste 30 de ani într-o funcție din administrația publică locală și după ce am fost nevoit să plec nu mi-am putut găsi un serviciu potrivit. Norocul meu e că ai mei copii sunt independenți financiar și asta mă liniștește. Pe viitor sper că situația din localitate se va ameliora, astfel ca nepoții mei să-și găsească rostul în orașul lor natal”, a mărturisit bărbatul.

Situația de pe piața muncii

Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Florești spune că e gata să ajute cetățenii în măsura ofertelor de pe piața muncii, luându-se în considerare studiile și preferențele lor. Totuși, situația nu este cea mai favorabilă. Florești este a patra localitate printre centrele de reședință ale raioanelor din R. Moldova cu cele mai multe locuri de muncă vacante. Aici sunt înregistrate 534 de posturi vacante.

Sofia Țîbuleac, corespondentă comunitară în r. Florești 

Liberalizarea accesului la muncă pentru persoanele din țările membre UE au fost operate în contextul planului de măsuri necesare de implementat după obținerea de către R. Moldova a statutului de țară candidat pentru aderarea la UE.

Modificările prevăd ca studenții străini să poată lucra mai multe ore în baza permisului de ședere provizorie pentru studii.

Guvernul urmează să aprobe o listă de țări pentru care se vor oferi aceleași facilități.

Datele oficiale arat că, anul trecut, circa 65% din companiile din sectorul privat s-au confruntat cu problema deficitului de angajați.

Studiul a fost realizat în R. Moldova, România, Bulgaria, Ungaria și Grecia.

Circa 60% dintre angajații din Moldova nu cred că vor obține o creștere salarială în acest an, la fel ca și majoritatea celor din Grecia (61%) și Bulgaria (55%). În schimb, cei din România și Ungaria sunt optimiști cu privire la creșterea salariilor în 2023: 53% și, respectiv, 62% dintre aceștia cred că vor primi o majorare salarială.

71 % dintre moldoveni susțin că nu au fost anunțați de o eventuală majorare de salariu în 2023. Datele sunt mai puțin încurajatoare și în țările vecine. 77% dintre angajați din Bulgaria afirmă că nu au fost informați despre măriri, ei fiind urmați de cei din România (75%), Grecia (66%) și Ungaria (60%).

Între 32-43% dintre angajații din regiune susțin își vor căuta un alt job dacă nu li se vor majora salariile

În cazul în care nu vor primi o majorare salarială, între 32- 43% dintre angajații din regiune își vor căuta un alt job, în timp ce 18-30% dintre angajați nu au niciun plan.

Rezultatele sondajului arată că R. Moldova este țara cu cel mai mare procent de angajați care și-ar schimba locul de muncă (43%), dar și cu cei mai mulți respondenți pregătiți să-și ia un al doilea job (22%) pentru a face față cheltuielilor. Ungaria are cel mai mare procent de salariați care nu au niciun plan în cazul în care nu vor primi o majorare salarială (30%), iar România – cei mai puțini angajați care ar căuta un al doilea job (12%), dar și cu cei mai mulți care ar încerca să negocieze o majorare salarială cu managerul lor (19%).

În R. Moldova contează cel mai mult performanța angajaților

În Republica Moldova contează cel mai mult performanța, astfel încât 34% dintre salariați primesc o creștere salarială în funcție de rezultate. Totodată, doar la circa 10% dintre angajații din anumite funcții li se mărește salariul anual, fiind și țara cu cea mai mică rată din regiune.

Ungaria are cel mai mare procent de angajați care primesc o creștere salarială anuală (58%), în timp ce în Grecia sunt cei mai mulți angajați care au parte de salarii mai mari doar în urma unei discuții cu managerul lor (59%).

Bulgaria este țara cu cei mai mulți angajați care primesc o majorare salarială doar dacă ocupă anumite funcții (14%), iar România este țara cu cei mai mulți angajați care primesc o creștere salarială de două ori pe an (2%).

Moldovenii susțin că se vor descurca, dacă vor reduce cheltuielile la minimum

Peste 24 % dintre angajații din R. Moldova afirmă că se vor descurca, dacă și-ar reduce cheltuielile, vor înceta să cumpere lucruri noi și vor economisi pentru plata utilităților. În același timp, 8,2 % dintre respondenții din România cred că pot face față cel mai bine inflației fără a-și limita cheltuielile, chiar dacă salariul nu le va fi mărit.

În Bulgaria, cei mai mulți angajați (36%) spun că se vor descurca foarte greu, deoarece ratele și cheltuielile lunare reprezintă deja o parte importantă din salariul lor.

În Ungaria, majoritatea angajaților (30%) consideră că se vor descurca bine dacă vor face mici ajustări, cum ar fi să plece mai puțin în vacanțe, să meargă mai puțin la evenimente și să cumpere produse mai ieftine. Pe de altă parte, în Grecia, 22% dintre angajați spun că se vor descurca greu chiar și fără rate bancare, deoarece salariul lor este deja mic și nu există perspective de creștere.

„Observăm că majoritatea angajaților speră la creșteri salariale de 20-30%, dar angajatorii nu i-au anunțat încă de astfel de măriri. Acesta este un semnal important pentru companii, mai ales că o parte semnificativă dintre oameni (între 32-43%) au afirmat că și-ar căuta un alt loc de muncă dacă nu li s-ar mări salariul”, afirmă Costin Tudor, fondator și CEO Undelucram.md.

Sondajul a fost realizat în intervalul decembrie 2022 – martie 2023, având ca respondenți 12.801 angajați din R. Moldova, România, Bulgaria, Ungaria și Grecia. Aceștia lucrează în domeniile IT, retail, financiar-bancar, BPO & servicii, telecomunicații, producție bunuri de consum, servicii de sănătate, producție industrială, HoReCa, producție-transport hidrocarburi/energie, servicii științifice/tehnice, construcții/imobiliare, media & cultură.

„Țara noastră, pur și simplu, are o problemă de dezvoltare și devine o explozie socială. Noi, în prezent, la trei lucrători din sectorul real al economiei avem doi bugetari și cinci pensionari”, a declarat Ioniță într-un interviu la „Europa Liberă”.

Expertul a vorbit despre gravele probleme ce țin de depopularea țării și exodul masiv al populației, fapt ce pune „o presiune enormă pe piața forței de muncă” întrucât nu există forță de muncă.

Agenți economici cer cu tot mai multă insistență guvernului să permită utilizarea forței de muncă străină. În opinia lui Ioniță, s-ar putea ca R. Moldova să se confrunte cu fenomenul imigrației.

În prezent, la trei lucrători din sectorul real al economiei avem doi bugetari și cinci pensionari.
Veaceslav Ioniță

„Dacă am avut până acum un val de emigrație, vom avea acum un val de imigrație. (…) Republica Moldova se află în primele cinci țări din lume ca destinație pentru studenții din Israel. (…) Pe primul loc este Iordania, pe locul doi SUA, pe locurile 3, 4 și 5 ne schimbăm – Germania, Italia, R. Moldova. Deci, când noi pe 3, când Germania, când Italia”, a precizat expertul.

Veaceslav Ioniță a atras atenția că, deși încă minor, se reliefează deja fenomenul angajării muncitorilor străini. La un milion de moldoveni, care sunt plecați peste hotare, potrivit expertului, revin deja câteva mii de străini veniți în R. Moldova.