„Am făcut un schimb de opinii despre agenda de reforme a guvernării, inclusiv despre reforma învățământului superior și a sectorului de cercetare. Am discutat despre provocările cu care ne confruntăm, în agricultură, în sectorul energetic, precum și despre provocările cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am vorbit și despre soluțiile pe care le pregătesc autoritățile pentru a susține cetățenii și producătorii locali, în această perioadă grea”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Președinta mai notează că toți au căzut de acord că, în pofida crizelor prin care trece acum R. Moldova, țara poate ieși cu bine din ele dacă se va pune în valoare și vor fi susținut cel mai prețios lucru pe care îl are republica – oamenii.

La întrevedere nu participat foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon.

„Această apariție a revoluționat viața de zi cu zi. Primul apel în rețea aparține ex-președintelui Franței, Jacques Chirac și ex-președintelui R. Moldova, Petru Lucinschi”, spune Victoria Mustață, manager de Comunicare Corporativă Orange Moldova.

La ora actuală, în R. Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, activează patru operatori de telefonie mobilă.

UN CHIȘINĂU CU ASPECT SOVIETIC ȘI O ȚARĂ SĂRĂCITĂ DE OLIGARHI

Cunoscutul blogger rus a mers cu echipa sa în câteva regiuni ale Moldovei, dar își începe filmul – istoria suprapusă pe realitate – de la Chișinău despre care spune că are, în mare parte, un aspect încă sovietic. Varlamov observă că la Chișinău există încă multe monumente sovietice, iar moldovenii parcă s-ar rușina de trecutul lor sovietic, dând prioritate unui viitor european.

Bloggerul rus se referă și impactul negativ pe care l-au avut oligarhii moldoveni, iar în acest sens îi acordă un spațiu mare fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc. Filmul scoate în evidență sărăcia în care trăiește populația țării.

DRUMURI PROASTE vs DRUMURI EUROPENE FĂCUTE PE BANII SUA

Varlamov spune că drumurile din Moldova sunt foarte proaste, dar că există și unele europene, construite pe banii poporului american. Bloggerul povestește și despre relațiile sinusoidale dintre Moldova și Rusia, despre embargourile impuse de Moscova producătorilor moldoveni.

Filmul arată și peisajele frumoase ale Moldovei, viața de la țară, de la o pensiune din Butuceni. Anatol Botnaru, proprietarul pensiunii, spune că satele moldovenești degradează și că salvarea acestora poate fi doar turismul, inclusiv cel fructifer, iar viitorul țării ține de cursul european.

LUCINSCHI: ECONOMIC AM FOST ANALFABEȚI

Fostul președinte Petru Lucinschi mărturisește în filmul lui Varlamov că, acum 30 de ani, nimeni nu se aștepta la destrămarea Uniunii Sovietice. Oamenii, spune Lucinschi, erau atunci entuziasmați, dar s-a demonstrat că am fost analfabeți din punct de vedere economic. Pentru a ilustra destrămarea URSS, fostul președinte moldovean a comparat prăbușirea Uniunii Sovietice cu prăbușirea unei case.

DE CE ALEGĂTORII DIN TRANSNISTRIA TREBUIE SĂ DECIDĂ VIITORUL RUȘILOR

În Transnistria, unul dintre cele șase state autoproclamate din fosta URSS, Varlamov a afirmat că regiunea are multe asemănări cu Rusia și că ar fi departe de clișeul că ar fi „o rezervație a Uniunii Sovietice”, chiar dacă simbolica sovietică e la orice pas. „Transnistria supraviețuiește datorită ajutorului Rusiei”, afirmă autorul filmului. Experții transnistreni intervievați în film afirmă că exodul tinerilor este mare. Fie că au pașaport moldovenesc sau rusesc, tinerii, în mare parte, aleg să plece. Ilya Varlamov s-a referi și la aspectul participării cetățenilor ruși la alegerile din Rusia. La un moment, bloggerul se întreabă de ce alegătorii din Transnistria ar trebuie să decidă viitorul său.

BĂTĂLIILE DINTRE EST ȘI VEST – UN SERIAL CU ELEMENTE DE ABSURD

Moldova, în confruntarea dintre este și vest, între Rusia și SUA pare ca un serial cu elemente de absurd, spune Roman Iagupov, liderul formației „Zdob și Zdub”. Iar la Soroca, baronul romilor din Moldova, Artur Cerari și-a exprimat regretul pentru destrămarea Uniunii Sovietice, spunând că romii din Moldova sunt conectați mai mult la spațiul post-sovietic, deși în ultima vreme s-au reorientat și spre Europa.