Datele Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED) arată că capacitatea totală instalată a înregistrat o creștere de 162 MW față de anul trecut. Comparativ cu 2018, această capacitate a crescut cu peste 321 MW, adică de șase ori mai mult.

Din totalul de 383 MW, centralele fotovoltaice reprezintă 206 MW și cele eoliene – 154 MW.

În cazul instalațiilor fotovoltaice, în nouă luni ale anului curent, capacitatea a crescut de la 185,4MW în 2023 – la 344 MW sau aproape de două ori. Capacitatea instalațiilor eoliene a crescut de la 126 MW în 2023 la 154 MW în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de peste 22%.

Din acestea, centrale fotovoltaice cu capacitatea de 119,2 MW au fost instalate în baza mecanismului de sprijin tarif fix și 84,5 MW fără nici un mecanism de sprijin, energia electrică fiind comercializată în piața liberă.

Centralele eoliene în piața liberă au o capacitate de 128 MW, iar în baza legii privind energia regenerabilă din anul 2007 – 25,9 MW.

Prosumatorii, adică persoanele fizice și juridice au instalat în total 138 MW, dintre care 115 MW în baza mecanismului de contorizare netă și 23 MW în baza mecanismului de facturare netă, intrat în vigoare la începutul acestui an.

În R. Moldova sunt aplicate trei mecanisme de sprijin pentru producătorii de energie verde, care garantează achiziționarea surplusului de energie livrată în rețea și ajutându-i astfel să-și recupereze investițiile.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.

Este vorba de spitalele din Florești, Nisporeni, Ștefan Vodă, Cahul și Călărași.

În rezultatul implementării proiectelor, instituțiile medicale respective au facturi mai mici pentru energie electrică, păstrând confortul pacienților și diminuându-și dependența de resursele energetice de import.

Se estimează că panourile instalate la cele cinci spitale vor produce 780 MW de electricitate verde anual, vor reduce costurile energetice cu peste 20 de milioane de lei anual și vor reduce emisiile de CO2 cu 437 de tone în fiecare an.

Panourile cu capacitatea de 140 kW vor reduce costurile la energie ale instituției curative cu până la 30% pe an.

Panourile fotovoltaice au fost procurate și instalate cu suportul financiar al UE în cadrul programului „Abordarea impactului crizei energetice în R. Moldova”, implementat de PNUD Moldova.

În cadrul aceluiași proiect, UE investește 500 mii de euro pentru instalarea panourilor fotovoltaice cu capacitatea totală de 600 kW pe acoperișurile a cinci spitale – în raioanele Florești, Nisporeni, Ștefan Vodă, Cahul și Călărași.

„Am achiziționat echipamentul cu ajutorul unui împrumut oferit de ADMA, ce ne-a permis să procurăm în leasing. Inițial, am plătit 50%, iar restul sumei va fi achitată timp de doi ani, cu un comision simbolic de doar 1%. Nu ni s-a cerut niciun gaj, ba chiar am beneficiat de scutirea TVA. Dacă am fi apelat la un credit bancar, ar fi fost necesar gajul și achitarea celor 17% dobândă anuală. Prin această alegere, am economisit încă de la început. Potrivit calculelor noastre, investiția se va recupera în maximum 3 ani”, spune Ștefan Sandic, membru cofondator al cooperativei „Sandic Honey Group”.

În 2021, cooperativa a inaugurat un centru modern pentru procesarea și ambalarea produselor apicole, echipat cu tehnologii de ultimă generație și un laborator performant.

Prin intermediul programului de finanțare pentru procurarea echipamentelor fotovoltaice, cooperativa a beneficiat de un împrumut de la ADMA în valoare de 843.450 de lei și un grant din partea Proiectului Tehnologiile Viitorului de 200.000 de lei plus asigurarea echipamentului în valoare de peste 48.000 de lei. Antreprenorul a instalat un sistem de panouri solare cu o capacitate de 164 kW. Această investiție va genera aproximativ 240.000 kWh anual, reducând consumul de energie electrică al centrului apicol cu aproximativ 65%, scăzând costurile pentru utilități și contribuind la creșterea competitivității la prețul produsului final.

Cooperativa a fost fondată în 2019 și reunește 12 întreprinderi din domeniul apicol. Împreună, acestea administrează peste 7.000 de familii de albine din 14 raioane ale țării. Membrii cooperativei asigură în prezent întreg lanțul valoric de colectare, procesare și ambalare a produselor apicole.

Proiectul privind vânzarea – cumpărarea în rate a echipamentelor pentru producerea energiei regenerabile este destinat agricultorilor care doresc să își crească independența energetică și să reducă cheltuielile pentru energia electrică. Aceștia pot procura panouri fotovoltaice accesând finanțare de până la 2.5 mil. de lei din partea ADMA și beneficiind de un grant de până la 50% din costul proiectului, dar nu mai mult de 200.000 de lei per beneficiar din partea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Pentru a sprijini reducerea consumului de energie şi a micșora costurile de producere, în 2021, statul a subvenționat proiecte în valoare de peste 13 milioane de lei. În anul curent, au fost depuse 25 de dosare de subvenționare a investițiilor în energia verde.

Proiectele câștigătoare vor fi anunțate după data de 30 octombrie.

Nicolae Crețu, din satul Costești, raionul Ialoveni, este unul dintre beneficiarii de subvenții. Deja de 15 ani, el dezvoltă o afacere în domeniul viticulturii. Pentru a păstra strugurii, a construit un depozit frigorific cu o capacitate de 600 de tone. Electrician de profesie, antreprenorul a încercat mereu să găsească soluții de a reduce cheltuielile lunare pentru energia electrică. Astfel, a decis să instaleze panouri fotovoltaice.

În anul 2020, cu ajutorul Proiectului „Livada Moldovei”, a achiziționat 1.200 de panouri solare pentru alimentarea frigiderului cu energie electrică.  Un an mai târziu, a mărit capacitatea centralei fotovoltaice, statul acoperind 50% din costurile proiectului, în valoare totală de 1,6 mln. lei. În prezent, antreprenorul nu plătește niciun leu pentru energia electrică.

„Până a instala panourile fotovoltaice, achitam câte 50-60 de mii de lei pe lună, iar acum nu plătesc nimic. Investițiile în energia regenerabilă sunt viitorul nostru”, spune Nicolae Crețu.

Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea,  statul, prin intermediul AIPA, susține în mod consecvent inițiativele în domeniul energiei verzi. „Pentru noi, investițiile în energia regenerabilă înseamnă reducerea costurilor de producere în agricultură. Avem două măsuri de subvenționare în acest sens. Ambele presupun acoperirea a 50 la sută din investiția făcută de agricultor. Este cel mai înalt nivel de subvenționare care poate exista în orice stat din Uniunea Europeană. Acest program de subvenționare este susținut foarte mult și de structurile internaționale ca fiind unul de mare succes”, a declarat Vladimir Bolea.

Care este mecanismul de obținere a subvențiilor? 

Subvențiile în energia regenerabilă sunt acordate după criteriul primul venit, primul servit. Cererile se depun la oficiile teritoriale ale AIPA, în perioada 1 februarie – 30 octombrie. Aceste subvenții sunt postinvestiționale, respectiv antreprenorii trebuie întâi să dea în exploatare instalațiile. Ulterior, pentru investiții mai mari de 400 de mii de lei, dosarele sunt verificate, atât la capitolul financiar, cât și la fața locului . Plata este autorizată în baza actului de inspecție.

Parcul numără 2806 de panouri fotovoltaice și este o investiție în valoare de 12 mil. de lei a companiei SDS Ekip SRL, condusă de Ivan Sarandi.

Obiectul a fost vizitat de bașcanul găgăuz, Irina Vlah.

„Cel mai probabil, vom propune Guvernului un proiect de lege care să stimuleze și să încurajeze investitorii care doresc să facă investiții în energia verde”, a spus Irina Vlah.

Precizăm că, la fel în sudul Moldovei, în satul Feștelița, a fost pus în funcțiune un parc fotovoltaic cu o mie de panouri și trei sisteme fotovoltaice de tip On Grid. Investiția a fost făcută de UE în cadrul unui proiecte derulat la Feștelița.