De la tribuna ONU, Maia Sandu a îndemnat toate țările lumii libere să susțină Ucraina care rezistă invaziei rusești și R. Moldova care este în prima linie în luptă pentru democrație.

„Fac un apel către Comisia Europeană și toate țările membre ale UE să ne susțină. Mă adresez și dincolo de granițele UE, către toate țările lumii libere […] Astăzi, lupta pentru democrație în orice colț al lumii este luptă pentru democrație pretutindeni”, a declarat președinta, citată de instituția prezidențială.

La New York, Maia Sandu s-a întâlnit cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, cu care a discutat progresul Moldovei, provocările curente, securitatea regională și impactul războiului de la hotar. Președinta i-a întâlnit pe președintele SUA, Joe Biden, și prima doamnă, Jill Biden, și a avut o serie de întrevederi bilaterale cu liderii țărilor europene pentru a promova parcursul european al R. Moldova și pentru a consolida relațiile bilaterale.

Totodată, în contextul reuniunii de la New York, Maia Sandu a participat la conferința „Democracy delivers”, organizată de USAID și de Fundațiile Ford și Rockefeller, unde a vorbit despre reformele din Moldova. În marja conferinței, șefa statului a avut discuții cu Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken și Samantha Power, Administratoarea USAID.

Diplomata din Moldova a fost numită în post urmare a unui concurs.

„O veste excelentă pentru R. Moldova și o recunoaștere indubitabilă a profesionalismului oamenilor noștri”, a scris pe Facebook, Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Tatiana Molcean este reprezentanta permanentă a R. Moldova la Oficiul ONU, Organizația Mondială a Comerțului și alte organizații internaționale la Geneva.

Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa – o platformă pentru 56 de stat europene – a fost fondată în 1947 pentru a încuraja cooperarea economică între statele membre. fiind una dintre cele cinci comisii regionale ale ONU.

Guvernul a aprobat, recent, inițierea negocierilor și aprobarea semnării unui acord în acest sens dintre Executiv și UNOPS.

Guvernul spune că, urmare a deschiderii Oficiului de țară al UNOPS se va accelera procesul de integrare europeană prin implementarea proiectelor pe diferite domenii, ce va îmbunătăți calitatea vieții și a condițiilor de trai a cetățenilor la cele mai înalte standarde decente de viață.

UNOPS este o structură operațională a ONU, responsabilă preponderent de implementarea proiectelor pentru sistemul ONU, instituții financiare internaționale, guverne şi alți parteneri.

Activitățile programului se vor desfășura în perioada 2023-2025 și vor contribui la sporirea capacităților grupurilor vulnerabile de a-și exercita drepturile, la îmbunătățirea sistemelor și mecanismelor de protecție a drepturilor grupurilor vulnerabile, precum și la promovarea culturii drepturilor omului în partea stângă a Nistrului.

Bugetul programului constituie 2,5 milioane de dolari.

„Convingerea noastră este că pacea, securitatea umană, drepturile omului și libertățile fundamentale sunt mai mult ca niciodată în centrul rezilienței, dezvoltării și prosperității noastre comune. Suntem bucuroși să continuăm parteneriatul nostru strâns cu ONU, contribuind la reducerea excluderii”, a afirmat Katarina Fried, ambasadoarea Suediei.

Programul își propune să consolideze capacitățile grupurilor vulnerabile – persoanele cu dizabilități, romii, persoanele care sunt afectate și trăiesc cu HIV/SIDA, supraviețuitoarele violenței în familie, foștii deținuți, tinerii, copiii aflați în contact cu legea – și realizarea drepturilor lor.

Actuala etapă a programului comun al ONU va fi implementată de șapte entități ONU: PNUD, OIM, OHCHR, UNAIDS, UNFPA, UNICEF, UNODC.

În etapele anterioare ale programului, cu sprijinul ONU și al Suediei, pe partea stângă a Nistrului au fost lansate noi servicii și inițiative sociale pentru grupurile vulnerabile. Numai în perioada 2019-2022 au fost finanțate circa 50 de proiecte sociale, în valoare de aproximativ un milion de dolari.

Cadrul de Cooperare a fost elaborat de 24 de agenții și entități ONU, sub ghidarea Coordonatorului Rezident ONU în Moldova și în colaborare cu Executivul moldovean.

Viziunea generală a acestuia este de a asigura o țară în care oamenii doresc să trăiască, exercitându-și pe deplin drepturile și beneficiind de o calitate mai bună a vieții într-o societate mai incluzivă și mai rezilientă. Această premisă poate fi obținută doar dacă prosperitatea țării este accesată de toți cetățenii și dacă cei mai vulnerabili și marginalizați sunt împuterniciți să își exercite drepturile și să participe în mod semnificativ în toate sferele vieții.

ONU și Guvernul de la Chișinău au definit patru priorități strategice: instituții juste și incluzive și oportunități egale pentru dezvoltarea umană; guvernare participativă și coeziune socială; creșterea prosperității comune într-o economie durabilă; și dezvoltare ecologică, comunități durabile și reziliență la dezastre și la schimbări climatice.

Potrivit Guvernului, implementarea Cadrului de Cooperare va contribui la obținerea rezultatelor în mai multe domenii tematice, inclusiv: educație, sănătate, sistem agroalimentar, migrație, guvernanță, muncă decentă, servicii sociale, competitivitatea economiei, energie și mediu.

Acțiuni întreprinde ar urma să faciliteze integrarea R. Moldova în UE și vor contribui la îmbunătățirea standardelor de viață, generând peste 200 de milioane de dolari sub formă de finanțare nerambursabilă.

Oficialii au vorbit și despre problemele refugiaților ucraineni care se află în Moldova și nevoia de a-i sprijini în continuare, informează instituția prezidențială de la Chișinău.

Înaltul oficial al ONU a făcut o escală la Chișinău, după ce făcut o vizită în Ucraina.

António Guterres a mai vizitat Moldova în luna mai a.c.

Instituția prezidențială arată într-un comunicat de presă cei doi oficiali au discutat despre consecințele războiului din Ucraina pentru Moldova și despre eforturile autorităților de a continua, în pofida situației de securitate dificile din regiune, proiectele de dezvoltare a țării.

Maia Sandu a spus că Moldova mizează în continuare pe cooperarea cu ONU pentru a răspunde mai eficient la numeroasele provocări.

Președinta i-a mulțumit Secretarului General ONU pentru suportul în gestionarea actualei crize umanitare, inclusiv ajutorul financiar direct oferit refugiaților ucraineni și familiilor ce îi găzduiesc. Șefa statului a primit asigurări că, în scurt timp, aceste ajutoare vor ajunge la toți cei care au nevoie de ele.

Secretarul General al ONU, António Guterres, a transmis tuturor moldovenilor gratitudinea sa pentru solidaritatea manifestată față de refugiații din Ucraina.

Ambasada SUA precizează că ambasadoarea Thomas-Greenfield va avea întrevederi cu oficiali guvernamentali, inclusiv cu cei implicați în răspunsul umanitar, pentru a afla mai multe despre eforturile lor de a primi și sprijini persoanele strămutate din cauza conflictului.

Thomas-Greenfield se va întâlni, de asemenea, cu refugiații ucraineni din ambele țări pentru a afla nemijlocit despre experiențele lor, precum și pentru a organiza întâlniri cu partenerii ONG-urilor și agențiile ONU care lucrează pentru a ajuta populația refugiată.

Datele ONU arată că peste 90% dintre refugiații care au părăsit Ucraina sunt femei și copii.

António Guterres și-a exprimat solidaritatea și recunoștința pentru efortul autorităților în gestionarea fluxului înalt de refugiați veniți din Ucraina.

Maia Sandu a mulțumit pentru ajutorul umanitar oferit de ONU pentru refugiații găzduiți de Moldova, dar a menționat nevoia de asistență suplimentară din partea comunității internaționale pentru susținerea sistemului economic și social al țării noastre în condițiile actuale.

Instituția prezidențială notează că António Guterres a dat asigurări că ONU va acorda ajutor suplimentar Moldovei pentru a scădea din presiunea sub care funcționează în prezent statul.

Prezentăm cele mai importante declarații din discurs.

• (…) Ca și majoritatea altor state, Republica Moldova a fost puternic lovită de pandemie. Dar propria noastră experiență de a face față crizei a fost plină de speranță și de recunoștință. (…) Solidaritatea ne poate face pe toți mai rezistenți.

• (…) Pe măsură ce mai multe țări au acces la vaccinuri, sarcina noastră cea mai importantă este să promovăm imunizarea, să ne relansăm economiile și să ne redeschidem societățile. Acest lucru poate fi realizat doar printr-un efort colectiv.

• (…) Pentru Republica Moldova, schimbările climatice înseamnă secete severe la fiecare câțiva ani, culturi distruse și mijloace de trai ale oamenilor pierdute.

• (…) Suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre.

• (…) Republica Moldova este un stat angajat pentru pace. Rămânem ferm dedicați identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană a țării noastre (…) Vom continua să promovăm măsuri de consolidare a încrederii, cu un accent puternic pe protejarea drepturilor și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană – o problemă urgentă pentru țara mea.

• (…) reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers.

• (…) Democrația rămâne idealul nostru universal și o valoare de bază pentru statul nostru.

• (…) Democrația este amenințată de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este răspândirea dezinformării. (…) Avem nevoie de o conversație globală la acest subiect și avem nevoie să căutăm împreună soluții concrete (…)

• (…) În trecutul recent, corupția a transformat Moldova într-un stat capturat. Corupția a devenit o amenințare la adresa democrației și a securității noastre naționale. (…) Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum sarcina noastră principală este să ne consolidăm justiția și sistemele de aplicare a legii.

• (…) Cu un mandat puternic pentru schimbare, începem să curățăm statul de corupție. Reformăm sectorul justiției. Lansăm construcția semnificativă a infrastructurii. Lucrăm la conectarea Moldovei cu restul Europei prin poduri, rețele îmbunătățite de cale ferată, interconexiuni de electricitate și gaze. Suntem parte a zonelor de liber schimb atât cu UE, cât și cu vecinii noștri din Est. Și unora, și celorlalți le putem oferi oportunități de afaceri excelente. Avem o populație foarte educată și muncitoare. Devenim un loc bun pentru investiții. Avem planuri ambițioase de digitalizare a economiei și a sectorului public. Protejarea mediului este o parte centrală a procesului nostru de reformă. Cu doar un an în urmă, acestea erau doar speranțe. Astăzi, începem să transformăm aceste speranțe în realitate (…)