„Toponimul „Chișinău” este proprietatea locuitorilor municipiului Chișinău – capitala R. Moldova independente și poate fi utilizat în mod eficient pentru a informa chișinăuienii despre proiectele urbane de dezvoltare. Utilizarea denumirii Chișinăului în scopuri de propagandă de către un stat străin este inadmisibilă”, se arată într-o reacție a fracțiunii PSRM din C.M.C., care a votat împotriva prelungirii drepturilor de utilizare a toponimului „Chișinău” de Radio Chișinău.

Cu o reacție a venit și fracțiunea PAS din C.M.C..

„Condamnăm votul colegilor din C.M.C.care s-au expus împotriva prelungirii dreptului de utilizare a toponimicului de către Radio Chișinău. Considerăm această decizie motivată politic, care are menirea să diminueze din vocile tot mai critice la adresa inacțiunilor Primăriei Chișinău cu privire la soluționarea problemelor reale ale municipiului”, se arată în reacție PAS.

Fracțiunea PAS a mai anunțat că va înainta cu titlu de inițiativă proiectul de Decizie cu privire la acordarea dreptului utilizarea a toponimicului „Chișinău” agentului economic care administrează pe frecvențele Radio Chișinău.

O declarație în contextul situației Radio Chișinău au semnat și cele mai reprezentative organizații de media din R. Moldova, în care se declară „îngrijorate și contrariate” de decizia C.M.C. ONG din domeniul mass-media consideră că hotărârea restrânge, în mod ilegal, drepturile și libertățile jurnaliștilor și afectează grav dreptul la libera informare al cetățenilor. Semnatarii declarației au făcut apel către C.M.C. să-și reconsidere decizia.

• „Radio Chișinău” și-a exprimat profunda dezamăgire în legătură cu decizia CMC de a nu-i permite să utilizeze toponimicului „Chișinău”

• Continuă disputa pe tema postului Radio Chișinău. Reacțiile SRR și a Primăriei Chișinău

• Ministerul de Externe de la București, despre o decizie a Consiliului Municipal Chișinău: „motivată pur politic”

Semnatarii declarației subliniază, în contextul intențiilor declarate privind responsabilizarea Compania Teleradio-Moldova (TRM) și Consiliului Audiovizualului (CA), necesitatea de a evalua și de a anticipa repercusiunile nefaste ale legiferării mecanismelor juridice de numire, control și revocare a membrilor CA și a organelor de supraveghere și conducere a TRM.

„Deferirea în competența Parlamentului, Președintelui și Guvernului, prin efectul legislației aplicabile în trecut, a prerogativei de propunere a membrilor Consiliului de supraveghere/(observatori) a relevat practici vicioase de subordonare extremă a TRM față de puterile politice aflate la guvernare”, se menționează în declarația citată de Monitor Media.

Potrivit documentului, în lipsa unor criterii clare, modificările propuse permit, în mod obiectiv, oricărei majorități parlamentare să facă uz de mecanismul de retragere din funcție a membrilor organelor de supraveghere și conducere a furnizorului public de servicii media audiovizuale. Acestea contravin standardelor de calitate a legii și pot determina subordonarea membrilor organelor de conducere și control ale TRM față de puterile politice aflate la guvernare – își exprimă temerea ONG de media.

ONG de media amintesc de faptul că imixtiunile în activitatea editorială a furnizorului public de servicii media, exercitate de către autoritățile publice prin intermediul conducerii TRM, a determinat condamnarea R. Moldova la CtEDO pentru încălcarea Articolului 10 al Convenției.

Cele șapte ONG de media își exprimă „profundul regret” pentru faptul că proiectul de lege vizat a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului fără ca acesta să fi fost consultat cu societatea civilă.

* Declarația a fost semnată de CJI; Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic; Asociația Media Guard; APEL; Centrul „Acces-Info”; CJI și RISE Moldova.

Aceste aspecte, potrivit autorilor apelului, au fost neglijate de fosta guvernare în pofida demersurilor făcute anterior.

„Cerem să fie excluse practicile de până acum, când persoanele cu funcție de demnitate publică refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor, ministerele și agențiile ezită să organizeze conferințe de presă, la cererile de acces la informație se oferă răspunsuri întârziate sau incomplete, iar jurnaliștii nu au acces la întâlnirile în teritoriu cu primarii și alți aleși locali și funcționari publici”, se arată în apelul citat de Jurnalist.md.

Semnatarii susțin că transparența și comunicarea sunt elemente esențiale ale unei bune guvernări. ONG-urile de media solicită Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova să implementeze reforme reale, care ar crea condiții de dezvoltare sustenabilă a jurnalismului moldovenesc.

Asociațiile de media reamintesc faptul că în comisiile parlamentare se prăfuiesc unele proiecte de legi bune, elaborate inclusiv cu suportul UE și a Consiliului Europei, însă adoptarea acestora a fost blocată de vechea guvernare. În apelul ONG de media sunt enumerate mai multe măsuri pentru domeniul mass media care se cer aplicate.