Monedă dedicată unor suverani români

1 de 4

În afară de moneda comemorativă din argint „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari”, guvernatorul BNM a transmis și o scrisoare adresată Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, în care și-a exprimat profunda apreciere față de eforturile României și ale Familiei Regale de a susține R. Moldova în toate aspirațiile sale, mai ales pe drumul său european.

Moneda comemorativă a fost pusă în circulație pe 23 decembrie 2022 ca mijloc de plată și în scop numismatic, în 300 de exemplare, precizează BNM. Aceasta completează seria „Evenimente istorice” a BNM.

Armașu le-a vorbit tinerilor care studiază la facultatea „Finanțe” a ASEM, dar și profesorilor acestora despre rolul BNM în combaterea inflației și acțiunile pe care le-a întreprins banca centrală pentru stabilizarea creșterii prețurilor în perioada curentă caracterizată de multiple crize. Guvernatorul s-a referit, de asemenea, la rolul de supraveghere al băncii centrale și extinderea acestuia odată cu preluarea, din 1 iulie 2023, de către BNM a unor atribuții ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) în legătură cu funcționarea pieței de asigurări și creditarea nebancară.

Octavian Armașu a explicat și ce rol joacă BNM în asigurarea stabilității financiare a statului, dar și de ce este necesar ca banca centrală să fie independentă în timp ce luptă cu o inflație ridicată persistentă.

Guvernatorul BNM a amintit că recenta criză pandemică, apoi criza energetică și șocurile extraordinare cauzate de războiul din Ucraina au demonstrat că Moldova are un sector bancar rezilient.

Totodată, șeful BNM a vorbit și despre reformele din sectorul bancar, spunând că e „într-un continuu proces de reformare.”

„Fiecare dintre noi, prin aportul său, poate contribui la edificarea unui sistem bancar puternic, transparent și competitiv, susținând astfel economia”, a afirmat Armașu.

Pentru guvernatorul BNM, Ziua Independenței este un eveniment cu o semnificație aparte.

Într-un mesaj adresat cu ocazia zilei lucrătorului bancar, Octavian Armașu susține că sistemul financiar a reușit, în ultimul timp, să treacă peste incertitudinile care au pus la încercare întreaga lume.

„Suprapunerea crizelor internaționale recente cu particularitățile locale ne-a pus în fața unor provocări continue care mențin activitatea din toate domeniile într-un regim de alertă. Un regim de înfruntare a riscurilor. Domeniul bancar a ținut piept dificultăților datorită deciziilor luate la timpul potrivit și realizării acestora, datorită reformelor din ultimii ani”, a scris Armașu.

Guvernatorul a afirmat că reformarea sistemului bancar continuă și că, în continuare, se urmărește dezvoltarea un sector bancar inovator, bazat pe digitalizare, într-o economie de piață sănătoasă și concurență loială.

Acum 31 de ani, la 4 iunie 1991, a fost creată Banca Națională a Moldovei, iar odată cu aceasta și sistemul bancar moldovean. În acești ani, BNM a avut patru guvernatori. În R. Moldova activează 11 bănci licențiate, cu un total de active de 118,3 mlrd. de lei.

Participanții la acțiunea de protest și-au exprimat nemulțumirea față de politica monetară a BNM, pentru că a admis reducerea rezervelor valutare, creșterea inflației și, respectiv, a prețurilor. Organizatorii acțiunii de protest a acuzat că BNM slujește intereselor băncilor comerciale.

În timp ce socialiștii protestau, BNM a emis un comunicat de presă în care a reiterat că, de rând cu celelalte bănci centrale din regiune, a decis „să promoveze o politică monetară menită să asigure stabilitatea financiară.” Măsurile BNM sunt întreprinse cu scopul de a proteja pe viitor economiile și veniturile cetățenilor, potrivit Băncii Centrale.

„În condițiile în care șocurile inflaționiste sunt resimțite mai puternic în țări cu economii mici și deschise precum e cea a R. Moldova, respectiv inflația este mai persistentă, este nevoie de aplicat în continuare măsuri de politică monetară restrictive”, a menționat BNM în comunicatul citat.

În această săptămână, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, urmează să fie audiat în Parlament, după ce o inițiativă în acest sens a fost lansată de majoritatea parlamentară PAS, care a fost susținută și de opoziție. Guvernatorul a fost audiat și în luna aprilie în contextul creșterii inflației și a prețurilor. Atunci, BCS s-a pronunțat pentru demiterea guvernatorului BNM și chiar a depus un proiect în acest sens.

Pentru anul 2022, BNM prognozează o medie de 27,3%, cu o creștere de peste 30% în toamnă, iar în 2023 se așteaptă o rată medie a inflației de 16,5%.

Octavian Armașu a menționat la prezentarea raportului că toate economiile, inclusiv cele avansate, se confruntă cu o inflație în creștere, ca urmare a crizei pandemice și a războiului din țara vecină – Ucraina.

„Băncile centrale  sunt puse în situația de a înăspri politica monetară. De rând cu celelalte bănci, BNM, prin restricționarea politicii monetare, urmărește să atenueze efectele șocurilor inflaționiste și să asigure stabilitatea financiară”, a spus Armașu, care a subliniat că valul de scumpiri internaționale la resursele energetice și la produsele alimentare a avut un impact major asupra proceselor inflaționiste din R. Moldova.

În R. Moldova inflația este mai mare decât în alte țări din regiune din cauza ponderii mari a produselor alimentare în coșul de consum, economia mică și deschisă, dezechilibrelor în economie provocate de menținerea unor tarife neajustate care nu a fost ajustate la timp.

• Raportul integral BNM

Igor Grosu sugerează că a fost agreată o poziție comună, în final.

„A fost acceptat argumentul. Proiectul opoziției va fi discutat în comisia de specialitate, eventual să va fi invitat guvernatorul și echipa sa. Vom emite o decizie cântărită. Cred că să dai foc la casă, pur și simplu, de dragul unei victorii de moment nu ajută pe nimeni. Nici pe putere, nici pe opoziție”, a declarat spicherul.

Igor Grosu a dat de înțeles că o demitere a guvernatorului nu ar fi potrivită în acest moment. „Săptămâna viitoare vine misiunea FMI, vom mergem la Berlin ca să convingem FMI să aloce bani pentru pensii, pentru a oferi suport agriculturii, mărim cheltuieli în sectorul public, ceea ce nu e ușor”, a spus Grosu, spunând că și „noi avem întrebări” față de guvernator.

Amintim că Octavian Grosu, guvernul BNM, a fost audiat joi în Parlament pe tema micșorării activelor oficiale de rezervă ale Băncii Centrale cu circa 650 mil. USD. Armașu a informat activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrează acum la 3,426 mlrd. USD față de nivelul maxim înregistrat în octombrie 2021, când activele erau de 4,073 mlrd. USD. Intervențiile BNM pe piața valutară, care au condus la scăderea activelor oficiale de rezervă, au fost necesare pe fondul a două șocuri externe – criza pe piața resurselor energetică și războiul din Ucraina.

Opoziția socialistă a elaborat un proiect în care propunerea exprimarea votului de neîncredere conducerii BNM. Comisia de specialitate urmează să examineze și să se expună pe acest subiect.

Citește și:

• Ce se întâmplă pe piața valutară a R. Moldova, de ce s-au micșorat rezervele? Ce explicații a dat guvernatorul BNM în Parlament

• Socialiștii și comuniștii vor capul lui Armașu

Despre aceasta a anunțat vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Batrâncea, la sfârșitul audierilor guvernatorului BNM, Octavian Armașu.

Bătrâncea a acuzat că BNM apără interesele băncilor comerciale și nu a cetățenilor

„Economia se duce în jos, agenții economici vor pierde 2 mlrd lei, iar băncile comerciale vor câștiga cel puțin jumătate de miliard de lei în plus datorită jocurilor dintre bănci și BNM”, a declarat deputatul Batrâncea.

Acesta a mai acuzat BNM de impunerea unei politicii monetare proaste, care a făcut ca „R Moldova să devină campionul continentului la inflație”. Banca Centrală, potrivit lui Bătrâncea, a aplicat măsuri draconice, în loc să vină cu măsuri de stimulare.

Amintim că Octavian Armașu, guvernatorul BNM, a fost convocat azi în Parlament pentru a da explicații la evenimentele de pe piața valutară și micșorarea activelor oficiale de rezervă ale Băncii Centrale cu circa 650 mil. USD. Armașu a informat activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrează acum la 3,426 mlrd. USD față de nivelul maxim înregistrat în octombrie 2021, când activele erau de 4,073 mlrd. USD. Intervențiile BNM pe piața valutară, care au condus la scăderea activelor oficiale de rezervă, au fost necesare pe fondul a două șocuri externe – criza pe piața resurselor energetică și războiul din Ucraina.

• Citește și Ce se întâmplă pe piața valutară a R. Moldova, de ce s-au micșorat rezervele? Ce explicații a dat guvernatorul BNM în Parlament

În fața deputaților, Armașu a informat că la 30 martie a.c. activele oficiale de rezervă ale BNM s-au cifrat la 3,426 mlrd. USD, în scădere cu 647,3 mil. USD față de nivelul maxim înregistrat în octombrie 2021, când activele erau de 4,073 mlrd. USD

Scăderea activelor oficiale de rezervă s-a produs pe fundalul a două șocuri externe – criza pe piața resurselor energetică și războiul din Ucraina, a spus Armașu. Pentru a diminua aceste șocuri, BNM a răspuns prin intervenții de vânzări pe piața valutară locală în volume necesare pentru limitarea volatilității excesive a cursului de schimb, reglarea dezechilibrului balanțelor de plăți, satisfacerea cererii de valută din partea populației și pentru menținerea stabilității macrofinanciare a R. Moldova.

În perioada octombrie 2021-martie 2022, BNM a intervenit cu vânzări nete de 712 mil. USD.

Războiul din Ucraina a provocat un agiotaj pronunțat pe piața valutară din R. Moldova. Acesta a durat 23 de zile, în perioada 24 februarie-18 martie. Deficitul de valută s-a adâncit atunci de 6,5 ori. Respectiv, a crescut necesitatea de intervenție pentru a liniști piața, iar reziliența rezervelor valutare a permis acest lucru.

Între 24 februarie-18 martie, intervențiile de vânzare efectuate de BNM s-au triplat față de cele realizate de la începutul anului până la începutul războiului, cifrându-se la 346 mil. USD, a comunicat guvernatorul.

Potrivit lui, cel mai puternic la șoc au reacționat persoanele fizice. Au fost înregistrare și refluxuri din conturile persoanelor fizice. O bună parte din leii moldovenești retrași din bănci au fost folosiți de oameni pentru procurări de valută.

Intervențiile BNM în această perioadă au fost aplicate și în concordanță de țintire a inflației și obiectivul de stabilizare a prețurilor.

Dacă nu s-ar interveni ar avea loc o depreciere a leului moldovenesc care ar conduce la prețuri mult mai mari la combustibil, ar fi creat și presiuni și mai pronunțate pe bugetele oamenilor, cheltuielile agricultorilor și ale transportatorilor, avertizează guvernatorul BNM, spunând că ar fi fost afectate finanțele publice și ar fi fost diminuată și mai mult activitatea economică.

„Noi nu țintim cursul valutar, noi țintim stabilitatea prețurilor”, a spus Armașu.

Guvernatorul spune că, prin intervențiile BNM, a fost sterilizat un volum de circa 8 miliarde de lei, ceea ce a diminuat din cererea valutei din partea sectorului financiar.

„Noi avem suficiente active oficiale de rezervă”, a subliniat Armașu.

Guvernatorul a mai spus că BNM acumulase până la cele două șocuri rezerve suficiente, acestea fiind acumulate în eventualitatea unor situații de criză. „Consider că ne-am atins obiectivul”, a menționat Octavian Armașu.

Demnitarul bancar a dat asigurări că activele oficiale de rezervă rămân a fi la un nivel destul de înalt pentru a face față provocărilor asociate cu instabilitatea geopolitică și post-pandemică.

Octavian Armașu a sugerat că situația de pe piață pare să se calmeze, iar BNM este în poziția de a cumpăra din nou valută. „Acest lucru se atestă săptămâna curentă, noi deja în martie am trecut în regim de procurare de valută. Am cumpărat deja 11,2 mil. USD în ultimele zile”, a mai spus guvernatorul Armașu.

„Da, această idee plutește în aer, cunoaștem despre existența ei și o studiem. Consider că, deocamdată, este prematur să se discute despre lucruri concrete în acest context”, a declarat Octavian Armașu într-un interviu acordat revistei „Bănci și finanțe”.

În interviu citat, Armașu a mai spus că, în prezent, prioritatea BNM este menținerea unei situații stabile odată cu dezvoltarea sectorului bancar. Pentru viitor ne propunem să facem o tranziție completă la standardele internaționale, așa cum s-a procedat și în alte țări.