Potrivit lui Recean, după demisia lui Popescu, ministerul de Externe va fi condus de doi miniștri – Mihai Popșoi (vicespicher din partea PAS) va prelua portofoliul de ministru al Afacerilor Externe, iar Cristina Gherasimov (fost consilier prezidențial pe politică externe) va exercita mandatul de ministru al Afacerilor Europene.

Premierul a mai spus că Gherasimov va fi și negociatorul-șef al R. Moldova în procesul de aderare la UE.

Nicu Popescu a demisionat din funcție la 24 ianuarie, spunând că a îndeplinit obiectivele pe care și le-a stabilit și că acum are nevoie „de o pauză.” Recent, Popescu a fost decorat de președinta Maia Sandu cu Ordinul Republici pentru succesele pe care le-a obținut în procesul de integrare a R. Moldova.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul Nicu Popescu în contextul vizitei la Chișinău a șefului diplomației daneze, Lars Løkke Rasmussen.

„Ambasada va juca un rol important în dezvoltarea și consolidarea legăturilor politice, economice și culturale dintre țările noastre”, a spus într-o conferință de presă Nicu Popescu.

Ministrul Lars Løkke Rasmussen a avut, joi, o întrevedere și cu președinta Maia Sandu, care a salutat deschiderea ambasadei Regatului Danemarcei la Chișinău

„Misiunea diplomatică va contribui la intensificarea dialogului politic, va stimula comerțul și legăturile între oameni”, a menționat Maia Sandu.

R. Moldova a stabilit relații diplomatice cu Regatul Danemarcei la 20 ianuarie 1992.

Nicu Popescu i-a mulțumit lui Schwarzenegger, într-o postare pe Twitter, că a prezentat Moldova și steagul ei în filmul „Fubar”, care a fost lansat zilele acestea.

Șeful diplomației de la Chișinău îi mai scrie actorului american că generații întregi îl admiră în Moldova și dacă s-ar decide să vină într-o vizită reală în Moldova s-ar bucura să-i fie ghid. Popescu îi adresează și o invitație #FiiOaspeteleNostru, publicând un spot care arată ospitalitatea moldovenilor.

„Fubar” este un serial, o comedie de acţiune, care a fost lansat pe Netflix în 25 mai. Schwarzenegger îl joacă pe Luke, care în episodul trei (Planul de seducție) ajunge la Chișinău. unde desfășoară o operațiune de recuperare a unui studiu științific despre extragerea și multiplicarea materiei fisionabile din deșeuri radioactive.

Dear @Schwarzenegger! We admire you in Moldova for generations. Thank you for featuring our country and our flag in #Fubar on @netflix.

But If you want to see #MoldovaForReal, come visit! I'd thrilled to be your guide. #BeOurGuest pic.twitter.com/LQiGj2Owpu

— Nicu Popescu (@nicupopescu) May 28, 2023

„Suntem foarte îngrijorați de atacurile repetate din ultimele zile în apropierea centralei nucleare din Zaporojie. Transformarea celei mai mari centrale nucleare din Europa într-un teatru de război comportă riscuri de scurgeri catastrofale de radiații”, a scris ministrul de Externe, Nicu Popescu, pe pagina sa de Twitter.

Șeful diplomației de la Chișinău a mai îndemnat că „trupele ruse trebuie să se retragă și să permită acces imediat experților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”.

Rusia și Ucraina se acuză reciproc de bombardarea împrejurimilor centralei nucleare din Zaporojie. Unitatea nucleară este ocupată de ruși din luna martie.

Peste 40 de state au cerut Rusiei să-și retragă trupele de pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie și să o transmită sub controlul Ucrainei, potrivit unei declarații publicate duminică de Delegația UE din Viena pe lângă ONU.

„La moment sunt în autoizolare la domiciliu, realizând atribuțiile de serviciu de la distanță. COVID-19 nu a dispărut!”, a scris Popescu pe canalul său de Telegram, îndemnând la vigilență și la vaccinare.

Amintim că, recent, și trei deputați au fost infectați cu Covid-19.

Cei doi diplomați au discutat, între altele, despre găzduirea de către România, pe data de 15 iulie, a celei de-a doua ediții a conferinței donatorilor „Platforma de Sprijin a R. Moldova”, o inițiativă a Franței, Germaniei și României. Prima ediție a conferinței s-a desfășurat la Berlin în luna aprilie a.c..

Nicu Popescu a menționat, în contextul situației regionale, despre necesitatea consolidării rezilienței, securității energetice și a proiectelor de infrastructură.

Cristian-Leon Țurcanu l-a înlocuit la Chișinău în postul de ambasador pe Daniel Ioniță, care și-a încheiat mandatul în primăvara acestui an.

Amintim că ambasadorul agreat al României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu este un diplomat de carieră. Ultima sa misiune a fost de cea de ambasador în Ucraina.

În perioada septembrie 2014-octombrie 2015 a fost prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la Chișinău. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Washington, în perioada 2008–2012, și la Ambasada României la Berlin, între 2003 și 2008.

În Centrala MAE de la București, Cristian-Leon Țurcanu a ocupat mai multe funcții, inclusiv cea de director general al Departamentului Comunicare, Diplomație Publică și Culturală și de director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală.

Cristian-Leon Țurcanu vorbește limbile engleză, germană, suedeză și are cunoștințe de franceză, italiană și rusă.

Șeful diplomației de la Chișinău se referă la vizita președintelui francez, Emmanuel Macron, prima a unui lider de la Paris în ultimii 24 de ani, dar și semnarea convenției privind dubla impunere, un document mult așteptat, potrivit lui Popescu, de către oamenii de afaceri din cele două țări.

Nicu Popescu are în vedere și avizul Comisiei Europene care a recomandat Consiliului UE acordarea statutului de țară candidat pentru Moldova.

„Este o decizie cu adevărat istorică și un pas înainte care ne va ancora la cel mai longeviv proiect al păcii, prosperității și democrației de pe continentul european – Uniunea Europeană”, a scris Popescu pe canalul său de Telegram.

Un alt eveniment de importanță majoră, potrivit vicepremierului pentru afaceri externe, a fost ședința comună a Parlamentelor Moldovei și României, convocată în premieră.

„Această opinie, care vine la trei luni și jumătate după ce Moldova a depus cererea de aderare la UE, consolidează aspirațiile noastre europene, ne încurajează și ne întărește convingerea că suntem pe calea cea dreaptă. Este și un pas enorm, raportat la punctul în care țara noastră se afla în relația cu UE acum un an sau acum trei ani”, a menționat Maia Sandu.

Mizăm pe faptul că, la reuniunea din 23-24 iunie a Consiliului European, statele membre ale UE vor sprijini recomandarea Comisiei Europene și vor acorda țării noastre statutul de țară candidată, a adăugat președinta.

Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu susține că astăzi e o nouă zi istorică pentru parcursul R. Moldova de aderare la UE.

„R. Moldova aparține Uniunii Europene – este proiectul nostru de țară. Suntem o țară europeană, limba noastră, limba română este o limbă oficială a Uniunii, avem o istorie europeană, cu un sistem politic democratic european”, a scris Popescu pe canalul său de Telegram.

Potrivit diplomației de la Chișinău, participarea lui Nicu Popescu la reuniunea menționată are loc într-un moment de criză de securitate în Europa, iar angajamentul față de principiile și valorile împărtășite de Consiliul Europei și de statele sale membre este și mai important pentru țara noastră.

În marja reuniunii de la Torino, Nicu Popescu va avea un șir de întrevederi cu miniștrii de externe ai Austriei, Estoniei, Danemarcei, Lituaniei, Marea Britaniei, Maltei, Elveției, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Italiei, Norvegiei, Serbiei și Spaniei.

Comitetul de Miniştri este format din câte un reprezentant al fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei. Sesiunile ministeriale au loc o singură dată pe an.

R. Moldova participă în premieră în cadrul unei reuniuni G7 a miniștrilor afacerilor externe.

La reuniune, Popescu va vorbi despre situația de securitate din regiune în contextul războiului din Ucraina, gestionarea crizei de refugiați, impactul socio-economic asupra țării noastre și eforturile susținute ale autorităților în procesul de reforme și modernizare în parcursul european al R. Moldova.

Vicepremierul Nicu Popescu va avea întrevederi bilaterale cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței Jean-Yves Le Drian, ministrul italian de externe Luigi Di Maio, ministrul nipon de externe Hayashi Yoshimasa, ministrul de externe al Ucrainei Dmytro Kuleba și alți oficiali de nivel înalt.

Grupul G7 a fost înființat în 1975 ca forum informal reunind liderii principalelor națiuni industrializate din lume (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite).

G7 completează rolul G20, grup considerat în general ca fiind cadrul pentru coordonarea economică globală.