Lipsesc condiții elementare de detenție 

Raportul Promo-LEX constată că 20% din celule nu oferă nivelul adecvat de intimitate în utilizarea WC-urilor, iar băile comune sunt inaccesibile pentru persoanele cu necesități speciale și prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În băile comune, conform raportului, există o prezență semnificativă de mucegai, iar ventilarea și iluminarea sunt necorespunzătoare.

Autorii raportului au mai constatat că circa 29% din celule au ferestre subdimensionate, care nu îndeplinesc standardele de ventilație adecvată. În celule persistă mirosuri de mucegai și amoniac, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În 62% din celule perspectiva spre exterior este sever obstrucționată de ziduri sau de alte structuri, iar 4% nu au vizibilitate în exterior, arată raportul.

Poziția autorităților

Ministerul Justiției a anunțat că a dat curs, în premieră, acestei evaluări independente și a făcut câteva precizări în context.

Referitor la suprapopularea penitenciarului, autoritățile spun că numărul deținuților în Penitenciarul nr. 13 s-a diminuat de la peste 1200, în anul 2016, până la circa 700 de persoane la începutul acestui an.

În raport, autorii au operat cu standardul de 6 m.p. , recomandat de către Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), care diferă de reglementările naționale și ale altor state europene de 4 m.p. per deținut. Reproiectarea spațiilor locative pentru atingerea recomandărilor internaționale privind suprafața celulelor sau operarea modificărilor structurale este imposibil de realizat în cazul penitenciarului din Chișinău, dată fiind vechimea construcției.

Minori nu mai sunt în Penitenciarul nr.13

Ministerul Justiției menționează că situația din Penitenciarul nr.13 „s-a îmbunătățit considerabil” în ultima perioadă, lucru remarcat atât de organismele internaționale în materia drepturilor omului, cât și de cele naționale.

Una dintre măsurile implementate a fost transferul minorilor aflați în arest preventiv în Centrul de detenție pentru minori și tineri din Goian, din martie 2023. În acest an, se planifică și transferarea tinerilor cu vârsta de până la 21 ani, ceea va contribui la diminuarea supraaglomerării Penitenciarului nr. 13. Un alt exemplu de respectare a condițiilor minime de detenție este sectorul de femei, unde se află circa 40 de deținute într-un spațiu destinat pentru 80 de persoane.

Modernizarea infrastructurii

Ministerul mai spune că, în ultimii doi ani, autoritățile de resort au întreprins măsuri de îmbunătățire a condițiilor de detenție, inclusiv în Penitenciarul nr.13. Printre acestea se numără închiderea sectorului de detenție aflat la demisol care nu corespundea standardelor minime de detenție; reparația capitală a acoperișurilor edificiilor Penitenciarului nr.13; separarea completă a blocului sanitar de restul celulei în toate spațiile de detenție, proces ce urmează a fi finalizat în acest an; reparația celulelor cu înlocuirea geamurilor; renovarea integrală a secției medicale; renovarea capitală a sectorului pentru deținerea femeilor ș.a.

Ședința inaugurală a Platformei a fost prezidată de ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, și a avut loc cu participarea prim-ministrului Dorin Recean, precum și a reprezentanților instituțiilor anticorupție din țară.

Premierul Recean a subliniat importanța Platformei ca instrument de facilitare a dialogului și identificare de soluții concrete în lupta cu corupția.

„Lupta împotriva corupției se înscrie atât în lista angajamentelor noastre față de Uniunea Europeană, cât și în prioritățile de bază ale Guvernului”, a declarat premierul.

Ministrul Justiției a menționat că Platforma va fi utilizată pentru a examina problemele majore din domeniul anticorupție, a discuta proiecte de acte normative și a corela eforturile pentru implementarea recomandărilor europene.

„Ne propunem ca Platforma să devină un instrument eficient de coordonare a politicilor anticorupție și să contribuie la consolidarea integrității în Republica Moldova”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru.

Discuțiile din cadrul primei ședințe s-au axat pe proiectul Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Platformei Anticorupție.

S-a propus includerea în calitate de membru a unui reprezentant al Curții Supreme de Justiție, având în vedere rolul acesteia în unificarea practicii judiciare.

Platforma Anticorupție este un pas important în consolidarea eforturilor de combatere a corupției în Republica Moldova. Se așteaptă ca aceasta să contribuie la îmbunătățirea coordonării interinstituționale, la elaborarea de politici anticorupție eficiente și la implementarea standardelor europene în domeniu.

Anul trecut a continuat procesul de evaluare externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Astfel, au fost evaluați, de către Comisia pre-vetting, candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), proces care s-a încheiat cu formarea noilor organe de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

A fost creată și și-a început activitatea Comisia nr. 2 de evaluare extraordinară, alcătuită din trei experți internaționali și trei experți naționali. Aceasta va evalua judecătorii și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinții de instanțe judecătorești, judecătorii curților de apel.

A fost creată și Comisia nr. 3, care are rolul de a evalua procurorii din cadrul Procuraturii Generale și a procuraturilor specializate, șefii procuraturilor teritoriale, dar și membrii colegiilor din cadrul CSP.

Pe parcursul anului 2023, a continuat perfecționarea cadrului normativ ce ține de sistemul judecătoresc și cel al procuraturii, pentru ca mecanismele interne din cadrul CSM și CSP să fie consolidate și sustenabile pe termen lung. Printre altele, s-a revizuit mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor și a fost adoptată o nouă lege cu privire la modul de selecție și evaluare a performanțelor judecătorilor, prin care a fost creat un nou mecanism și un singur Colegiu responsabil. Același lucru s-a făcut și în cazul procurorilor.

Ministerul Justiției menționează că au fost fortificate instituțiile responsabile de lupta împotriva corupției. Iar în acest sens au fost delimitate competențele Centrului Național Anticorupție (CNA) și ale Procuraturii Anticorupție (PA). PA va investiga cazurile de corupție mare, iar CNA – cazurile de corupție mică și sistemică. Au fost operate modificări la Codul de procedură penală, astfel încât cazurile de corupție vor fi examinate în mod prioritar, pentru a evita tergiversarea lor în instanțele de judecată. O instanță anticorupție, care se va concentra pe judecarea cauzelor de corupție, urmează a fi creată.

A început, în 2023, și reforma Curții Supreme de Justiție. S-a redus numărul magistraților de la 33 la 20 și s-a modificat componența acestei instanțe.

Ministerul Justiției mai spune că, anul trecut, s-au consolidat mecanismele de protecție a drepturilor omului; s-au făcut servicii mai accesibile pentru cetățeni; au fost asigurate salarii mai mari pentru angajații din sectorul justiției și s-a reușit reducerea, cu 30%, a numărului de deținuți în penitenciare.

Ceilalți trei candidați admiși la proba interviului – Ruslan Berzoi, Olesea Cebotari și Valentin Fediuc, nu au întrunit numărul necesar de puncte pentru a fi promovați în această funcție. Ministerul Justiției urmează să anunțe desfășurarea unui nou concurs pentru selectarea unui membru în Consiliul de Integritate din partea societății civile.

Ilie Chirtoacă este consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova și desfășoară activități de cercetare juridică și advocacy.