Maia Sandu a convenit cu sătenii că banii vor fi investiți în construcția unui parc fotovoltaic; modernizarea bucătăriei gimnaziului și repararea acoperișului bisericii.

La Risipeni, se lucrează deja și la extinderea rețelei de apă potabilă – un proiect de aproape 9 mil. de lei finanțat prin programul „Satul European”.

Distincțiile au fost oferite pentru „merite în activitatea de prevenire și combatere a corupției” și „pentru contribuție în consolidarea legalității și ordinii de drept”.

Cu Ordinul „Credință Patriei” clasa I, a fost decorat general-maiorul Alexandr Pînzari, directorul CNA.

Cu Ordinul „Credință Patriei” clasa III a fost distins colonelul Ion Șatic.

Locotenent colonelul Vladimir Puica; coloneii Anton Sochirca și Alexandru Tarna au fost decorați cu Medalia „Meritul Militar”.

La 6 iunie, CNA a împlinit 23 de ani de la fondare.

Întâlnirile au fost prilejuite de Sfintele Sărbători de Paști.

În cadrul întrevederii cu ÎPS Vladimir, spune Președinția, s-a discutat despre semnificația Paștelui ca moment de apropiere, reconciliere și solidaritate între oameni. Maia Sandu a subliniat importanța unității și a unei bune înțelegeri în societate, mai ales în contextul provocărilor actuale, când coeziunea socială și sprijinul reciproc devin esențiale. S-a evidențiat și rolul important al Bisericii în întărirea comunităților, în promovarea păcii și a valorilor care aduc oamenii împreună – respect, grijă față de celălalt și responsabilitate față de binele comun.

Mitropolia Moldovei menționează într-un comunicat că șefa statului l-a îndemnat pe ÎPS Vladimir Sa să continue „lucrarea de cultivare a Păcii din țara noastră și din toată lumea.” Mitropolitul a mulțumit pentru îndemnul nobil și a subliniat importanța păcii și unității în societate. ÎPS Vladimir a spus că de mai bine de trei decenii misiunea desfăşurată de Biserica Ortodoxă din Moldova este „una făcătoare de pace, plină de dragoste pentru fiecare fiinţă umană, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.”

Cu ÎPS Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, președinta Maia Sandu, la fel, a discutat despre importanța păstrării păcii, a înțelegerii și a solidarității în societate. În discuții a fost subliniat rolul important al bisericii în promovarea bunei înțelegeri între oameni și în întărirea spiritului comunitar, bazat pe compasiune, credință și sprijin reciproc, potrivit Președinției.

Mitropolia Basarabiei nu a emis un comunicat de presă cu acest prilej.

Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove este subordonată canonic Patriarhiei Rusiei, iar Mitropolia Basarabiei – Patriarhiei României. Și în acest an, cele două mitropolii vor aduce separat, la Chișinău, Focu Haric.

Aceste fonduri Maia Sandu le-a primit în Germania ca parte a Premiului Reinhard Mohn 2025, decernat de Fundația Bertelsmann.

Președintei R. Moldova i-a fost acordat acest premiu în semn de recunoaștere a eforturilor sale de consolidare a democrației, promovare a statului de drept și modernizare a Moldovei.

Alături de Președinta Maia Sandu, premiul a fost oferit și antreprenorului german Michael Otto, care este cunoscut pentru angajamentul său în protecția mediului și responsabilitatea socială. În 1993, acesta a fondat Fundația pentru Protecția Mediului Michael Otto, care promovează dialogul și proiectele legate de problemele de mediu.

Premiul Reinhard-Mohn este acordat din 2011, odată la doi ani, pentru soluții inovatoare la problemele sociale și politice contemporane. Laureații anteriori includ: fostul Președinte al Germaniei Joachim Gauck, fostul Președinte al Estoniei Toomas Hendrik Ilves, fosta Președintă a Bundestagului Rita Süssmuth și ex-Secretarul General al ONU Kofi Annan.

„(…) Anul 2024 ne-a arătat și divizările care ne slăbesc. Nu trebuie să fugim de recunoașterea acestui lucru. Să punem degetul pe rană și să nu ne temem de întrebările complicate. Aș vrea ca azi, în noaptea dintre ani, să ne privim în oglindă. Ca țară. Să ne întrebăm cine suntem ca neam. E momentul ca țara noastră să se privească în oglindă și să începem a iubi ceea ce vedem. Cu bune și cu rele”,  declarata președinta.

Potrivit ei, este important să nu se permită ca diferențele dintre cetățeni să facă tot mai mare golul dintre oameni.

„Putem micșora acest gol doar dacă ne acceptăm diferențele, conștientizând, în același timp, că ne dorim același lucru pentru familia noastră și pentru toată Moldova”, a zis Maia Sandu.

În discursul său, președinta R. Moldova a evocat parcursul european al R. Moldova. Ea a îndemnat cetățeni să privească începutul anului „ca pe un moment de unificare a neamului nostru.”

„Noi suntem Moldova și Moldova depinde de gândurile, acțiunile și deciziile noastre zilnice. Pentru că noi toți ne ținem unul de altul”,  a declarat Maia Sandu.

„Să ne privim cu recunoștință unii pe alții”, a îndemnat președinta.

Maia Sandu a acceptat demisiile Irinei Gotișan, care a deținut funcția de purtător de cuvânt, a Iulianei Cantaragiu, consilieră pentru protecția mediului, și Angelei Brașoveanu, consilieră în domeniul culturii.

Igor Zaharov, care până acum a ocupat funcția de consilier pentru afaceri europene și comunicare strategică, va deveni consilier pe comunicare publică și purtător de cuvânt al Președintei.

Olga Roșca va prelua atribuțiile de consilier pe politică externă și afaceri europene.

Președinția nu precizează dacă posturile de consilier pe protecția mediului și celui pe cultură vor fi suplinite sau nu.

Conform noii organigrame a instituției prezidențiale, Lilia Tonu va exrcita funcția de Secretar general adjunct; Adrian Băluțel, șef al Cabinetului Președintelui; Valentina Chicu, consilier în domeniul educației și cercetării; Elena Druță, consilier pentru relațiile cu diaspora; Stanislav Secrieru, consilier în domeniul apărării și securității naționale, Secretar al Consiliului Suprem de Securitate și Stella Jantuan, consilier pe probleme politice, relații cu autoritățile publice și societatea civilă.

Maia Sandu a fost învestită pentru al doilea mandat de președinte al R. Moldova în data de 24 decembrie.

Evenimentul de învestire a avut loc la Palatul Republicii, unde s-au adunat persoanlități din diverse domenii. Printre oaspeți s-au numărat foști șef de stat, miniștri, deputați, reprezentanți ai unor misiuni și organizații internaționale acreditate la Chișinău ș.a.

În cadrul ceremoniei de învestire, Maia Sandu a depus jurământul.

„Vremuri bune” vs vremuri „de restriște”

Maia Sandu a declarat în discursul său de învestire că primește noul mandat „cu smerenie, dar și cu determinare.”

„Patru ani în urmă, am promis vremuri bune. A fost o promisiune sinceră. Însă vremurile s-au dovedit a fi dificile, de restriște”, a declarat Maia Sandu, justificând cu crizele regionale, pandemia, și războiul Rusiei în Ucraina.

Președintele a mulțumit oamenilor pentru „patriotism, curaj și unitate”.

Maia Sandu a transmis că mesajul de la învestirea în cel de-al doilea mandat este unul „optimist”.

„Nu aveți nevoie de o Mamă a Națiunii” și acrostihul „Moldova”

Președintele a folosit acrostihul „Moldova” pentru a arăta că țara nu „nu zboară ca o frunză, ci rezistă cu determinare, așteptând să treacă urgia.” Maia Sandu a spus că „M” vine de la Moștenirea noastră, după acest mandat – o Moldovă în UE, în pace și bunăstare. „O” – de la optimism. Sandu a spus că poate nu a fost mereu un președinte vesel în vremuri dificile, dar și-a păstrat optimismul. „L” – de la luptă, pentru în calea pentru integrare europeană. „Integrarea europeană e calea noastră spre siguranță și bunăstare, dar să nu o credem un bilet „la clasa business spre paradis”. Nu este o soluție miraculoasă pentru toate problemele noastre”, a spus Maia Sandu. „D” – de la dezvoltare: „de la visul nostru la realitate, la un trai mai bun pentru noi și cei dragi.” „O” – de la organizare, inclusiv pe reforma justiției. „V” – de la voința de a înfrunta vijelia care vine – „o iarnă grea care vine”. „A” –  de la Ambiție.

Moldova: Moștenire, Optimism, Luptă, Dezvoltare, Organizare, Voință, Ambiție.

„(…) Simt nevoia, dincolo de recunoștință, să vă spun că sunteți mai buni decât mine și că nu aveți nevoie de o Mamă a Națiunii sau un Tată al Națiunii”, a spus Maia Sandu.

Am făcut ce nu s-a făcut în 30 de ani

În discursul său, Maia Sandu a transmis mai multor categorii de profesioniști ce ar trebui să facă pentru a crește bunăstarea și reziliența țării. Între altele, judecătorilor și procurorilor, Maia Sandu le-a cerut să facă justiție pe care o așteaptă întreaga țară.

„După 4 ani, cu smerenie pot spune că, împreună, am făcut ceva ce niciodată nu s-a făcut în 30 de ani de independență. Moldova e mai respectată ca oricând, lumea se uită la noi cu drag și interes, și ne sprijină în visul nostru. Restul depinde de noi”, a punctat spre final Maia Sandu.

Maia Sandu, susținută de PAS, a câștigat alegerile prezidențiale la începutul lunii noiembrie, avându-l contracandiat pe Alexandr Stoianoglo, susținut de PSRM.

Legea R. Moldova prevede că președintele nu poate exercita mai mult de două mandate consecutive. Mandatul șefului statului este de patru ani.

„Curtea Constituțională a constatat că alegerile Președintelui Republicii din 20 octombrie și 3 noiembrie s-au desfășurat cu respectarea Constituției. Candidatul la funcția de Președinte al R. Moldova, Maia Sandu, a fost ales prin vot egal, direct, secret și liber exprimat”, a declarat într-un briefing președinta Înaltei Curți, Domnica Manole.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intrând în vigoare la data adoptării.

Ceremonia de învestire a Maiei Sandu va avea loc cel mai probabil la 24 decembrie. Mandatul prezidențial este de patru ani.

Maia Sandu a obținut în alegerile din 3 noiembrie 55.35% din voturi, cu un sprijin masiv al diasporei, față de aproape 45% ale lui Alexandr Stoianoglo.

În turul doi de scrutin, prezența la vot a fost de peste 54%.

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale grație unui suport masiv al moldovenilor de peste hotare. Diaspora a avut o prezență record de peste 326 de mii. În interiorul R. Moldova, însă, Sandu a pierdut cu 48,81% față de 51,19% – cât a acumulat Stoianoglo.

După Vladimir Voronin, Maia Sandu este al doilea președinte al R. Moldova care obține al doilea mandat.

Sandu: A învins libertatea

Într-un briefing ținut de după miezul nopții, Maia Sandu a afirmat că prin votul său, Moldova „a oferit o lecție de democrație” și că „libertatea a învins”. „Uniți am putut să-i învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze”, a declarat Maia Sandu.

Ea lăudat și a mulțumit pentru „mobilizarea exemplară” a Chișinăului și diasporei pe care Sandu a numit-o „uimitoare” în pieptul căreia bate Moldova.

Învingătoarea scrutinului a mai spus că în această campanie a auzit „toate vocile, inclusiv cele critice”. Maia Sandu a mai afirmat că apreciază chemarea la unitate a contracandidatului său.

Răspunzând câtorva întrebări ale presei, Maia Sandu a declarat că acest scrutin a dezgolit vulnerabilitățile țării, că în reforma justiției vor fi schimbate abordările, astfel ca să fie generate rezultate, ca țara să fie pregătită de alegerile parlamentare.

Stoianoglo: democrația înseamnă maturitate în fața rezultatului

Ceva ai devreme, la publicarea primelor rezultate, Alexandr Stoianoglo a chemat la păstrarea calmului indiferent de cifrele afișate. „Votul fiecăruia merită respect, iar democrația înseamnă, în primul rând – maturitate în fața rezultatului”, a declarat Stoianoglo. El a făcut afirmații critice la adresa „mass-media și ONG-urile afiliate puterii”, îndemnându-le „să-și regăsească vocația de a informa obiectiv societatea, renunțând la manipularea, isterizarea și dezbinarea artificială a societății.”

Compania sociologică iData a analizat integral discursurile celor doi candidați din cele circa 75 de minute de dezbateri și a venit cu următoarele rezultate:

Maia Sandu a fost candidatul care a vorbit cel mai mult ca timp, dar și a utilizat cele mai multe cuvinte în total – 5288, dar nu și cele mai multe cuvinte diferite 846 cuvinte unice față de 910 cuvinte unice utilizate de Alexandr Stoianoglo. De menționat că doar 327 de cuvinte unice au fost rostite în discursurile lor de ambii candidați. În același timp, Alexandr Stoianoglo a utilizat 3756 cuvinte în total, adică cu 30% mai puține decât Maia Sandu.

Numărul total de intervenții a fost 56, inclusiv 26 ale doamnei Maia Sandu și 28 ale domnului Alexandr Stoianoglo, totuși, lungimea medie în cuvinte a fiecărei intervenții a fost diferită – pentru Maia Sandu – 203 cuvinte și pentru Alexandr Stoianoglo – 134 cuvinte sau cu o treime mai puțin. Numărul total de propoziții rostite de dna Sandu a fost de 227, inclusiv 43 dintre ele au fost întrebări directe sau retorice sau 18.9% din toate propozițiile au fost întrebări. În același timp, dl. Stoianoglo a adresat doar 16 propoziții întrebătoare, sau doar 8.8% din cele 182 de propoziții rostite de dlui. Dintre întrebări practic lipsește tehnica întrebărilor retorice în discurs. Astfel, dna Sandu a rostit de 2.7 ori mai multe propoziții interogative decât dl Stoianoglo.

Despre cuvinte

Cele mai des utilizate 10 cuvinte de dna Sandu au fost: cetățeni (46 ori), oameni (37), Moldova (34), țara (34), Stoianoglo (25), trebuie (24), spuneți (16), știți (16), acum (15) și bani (13). Pentru dl Stoianoglo top-10 cuvinte utilizate arată astfel: Moldova (25), oameni (23), întrebare (22), acum (15), Sandu (12), făcut (11), вы (11), europeană (10), noștri (10), trebuie (9). De menționat că multe din aceste cuvinte apar în ambele topuri, de exemplu. Moldova (34 la Sandu și 25 la Stoianoglo), oameni (37 Sandu, 23 Stoianoglo), trebuie (24 Sandu, 9 Stoianoglo). De menționat că termenul europeană a fost utilizat mai des de Alexandr Stoianoglo, decât de Maia Sandu.

Cele mai populare nume de persoane utilizate de candidați:

Maia Sandu a rostit de 25 de ori numele contracandidatului său, Alexandr Stoianoglo, de 7 ori numele Igor Dodon, de 5 ori Veaceslav Platon și de 4 ori Ilan Șor. Pe de altă parte, dl Stoianoglo a menționat de 13 ori numele Maiei Sandu, de 3 ori a lui Ilan Șor și de 2 ori a lui Veaceslav Platon.

Ambii candidați au menționat cel mai des R. Moldova în discursurile lor când e vorba de țări sau uniuni de țări. Dna Sandu a menționat de 34 de ori și dl Stoianoglo de 25 de ori. La capitolul număr diferit de țări menționate, dna Sandu a menționat 5, inclusiv Republica Moldova, România (7 ori), Uniunea Europeană (7 ori), Ucraina (5 ori) și Rusia (3 ori), în timp ce Alexandr Stoianoglo a menționat 9 state și uniuni statale, inclusiv Republica Moldova, România (12), Ucraina (9), Uniunea Europeană (6), Rusia (5), Statele Unite (1), China (1), Polonia (1) și Turcia (1).

Limbi și stiluri  

În general, dezbaterile s-au desfășurat în limba română. Totuși, ambii candidați au vorbit și în limba rusă, cu mențiunea că 12.6% din propozițiile rostite de dl Stoianoglo au fost în rusă și doar 2.2% din propozițiile rostite de dna Sandu au fost în această limbă. În total dna Sandu a formulat doar 5 propoziții în limba rusă, iar Alexandr Stoianoglo – 23.

Analiza dezbaterii dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo scoate în evidență diferențele semnificative de stil și strategie discursivă ale celor doi candidați în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Maia Sandu, având limba română ca limbă maternă, a optat pentru un discurs extins și detaliat, utilizând un număr semnificativ mai mare de cuvinte și intervenții mai lungi. Aceasta sugerează o abordare complexă și elaborată, menită să clarifice și să argumenteze punctele sale de vedere. De asemenea, numărul mare de întrebări retorice și interogative arată o tendință de a stimula reflecția și implicarea publicului, invitându-i să ia în considerare provocările și soluțiile propuse.

În contrast, Alexandr Stoianoglo, a cărui limbă de bază nu este româna, a avut intervenții mai scurte și mai concentrate, dar a folosit un număr mai mare de cuvinte unice. Acest lucru sugerează un stil de comunicare mai direct, cu o variabilitate mai mare în expresii, poate pentru a compensa faptul că nu are aceeași fluență în limba română ca și contracandidata sa. De asemenea, utilizarea frecventă a limbii ruse în discurs, mult mai pronunțată decât în cazul Maiei Sandu, denotă o încercare clară de a se adresa electoratului vorbitor de limbă rusă și de a se conecta cu acest segment important al populației.

Mihai Bologan,
dr. științe economice,
director iData