Dosarele au fost transmise în contextul finalizării procesului de desecretizare. Ministerul Afacerilor Interne a organizat, cu această ocazie, un eveniment oficial în semn de omagiu, pentru recunoașterea durerii, aducerea adevărului la lumină și restituirea demnității celor care au fost condamnați fără judecată.

Dosarele, păstrate decenii în șir sub regim de confidențialitate, vor fi acum accesibile cercetătorilor, istoricilor și publicului larg. Acestea conțin informații detaliate despre persoanele deportate, inclusiv date personale, motivele deportării, condițiile de viață și muncă, precum și documente și decizii legate de anchete, confiscări și reabilitare.

„Procesul a început în 2010 și a fost unul lung și anevoios, având în vedere că există peste 100 de mii de nume în aceste dosare. Au fost create condiții optime pentru preluarea și păstrarea acestor documente, inclusiv instalarea unui sistem de microclimă și antiincendiu, conform celor mai moderne tehnologii, pentru a asigura securitatea dosarelor”, a spus Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

Este de menționat că o altă parte din dosarele din perioada deportărilor staliniste – în jur de 70 de mii – se găsesc și în Serviciul de Informații și Securitate.

În Moldova, au existat trei operațiuni de deportare a băștinașilor făcute de regimul stalinist-sovietic. Prima s-a produs între 12 și 13 iunie 1941, când au fost ridicate în jur de 33.000 de persoane. Ele au fost strămutate în regiunile îndepărtate de nord și est ale URSS. Apoi, între 5 și 9 iulie 1949, a urmat operațiunea „Iug”. Atunci au fost ridicate 35.796 de persoane și duse în gulagurile din Siberia și Kazahstan. A treia operațiune a fost organizată între 31 martie și 1 aprilie 1951, cu doi ani până la moartea liderului sovietic Iosif Stalin. Atunci au fost deportate circa 6.000 de persoane.

Decizia a fost aprobată, miercuri, de Guvern. Proiectul prevede alocarea a circa 7 milioane 847 mii de lei din fondul de intervenție al Guvernului.

7 milioane 470 de mii de lei vor fi acordate IGP, iar circa 376,2 mii de lei – Inspectoratului General de Carabinieri.

Încăperile au fost renovate și echipate în cadrul proiectului „Suport pentru reforma instituțiilor de aplicare a legii în Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.

În sediul central al MAI au fost modernizate două camere de audiere. Încăperile au fost dotate cu sistem de aer condiționat, de alarmă de incendii și monitorizare video. Pentru respectarea cerințelor tehnice în domeniu, toate spațiile au fost izolate fonic și a fost instalată iluminare eficientă energetic. Pentru buna funcționare a camerelor de audiere, a fost amenajat un spațiu adiacent, în care sunt amplasate mijloacele tehnice de comunicare și monitorizare.

Iar la Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI au fost echipate o cameră de audiere și un depozit de păstrare a corpurilor delicte.

Camera de audiere SPIA este utilizată pentru intervievarea persoanelor în cadrul cauzelor penale intentate pentru comiterea infracțiunilor de corupție sau altor ilegalități. Echipamentul instalat permite înregistrarea integrală a procesului de depunere a mărturiilor sau a audierilor. Ulterior, informația este analizată pentru a fi utilizată în procesul penal, fără posibilitatea de a interveni pe conținut.

Camera de păstrare din sediul SPIA servește pentru depozitarea corpurilor delicte și a altor obiecte care au legătură cu cauzele penale examinate. Anterior, încăperea nu corespundea rigorilor tehnice minime. După modernizare, aceasta este mobilată și dispune de un sistem de ventilare și recuperare de căldură.

Suprafața totală a încăperilor modernizate este de 70 metri pătrați, iar costurile de reconstrucție și dotare s-au ridicat la circa jumătate de milion de lei.

Prin semnarea documentului, se pune în aplicare și un plan de acțiuni care va capacita MAI, în special prin intermediul Biroului Migrație și Azil, de a răspunde fluxurilor de refugiați din Moldova, de a asigura protecție și asistență internațională, în timp util și eficient, persoanelor relocate.

Entitățile semnatare se angajează să lucreze în comun la conceperea abordărilor umanitare și bazate pe reziliență atât pentru refugiați, cât și pentru comunitățile gazdă, având ca rezultat, inclusiv, mobilizare de resursele necesare Moldovei.

Urmare a semnării Memorandumului de înțelegere și a Planului comun de acțiuni, va fi instituit Comitetul comun de lucru, care va permite identificarea soluțiilor durabile pentru dezvoltarea capacităților instituționale ale MAI și serviciilor subordonate.

În baza documentului, specialiștii MAI vor reuși să facă schimb de informații operative cu agenții FBI, cu privire la grupurile criminale și teroriste, precum și va permite efectuarea schimburilor de experiență.

Memorandumul va oferi posibilitatea ca MAI să obțină din baza de date a FBI, care are aproape 80 de milioane de înregistrări, rezultate și date cu privire la teroriști, și criminali transnaționali cunoscuți sau suspectați în comiterea unor crime.

Peste 50 de țări au acces la peste 450.000 date biometrice, deținute de FBI.

Concursurile anunțate se referă la posturile de consultant principal, specialist principal sau auditor intern principal în cadrul următoarelor structuri ale MAI: Direcția de Cooperare Internațională, Direcţiei de Politici în Domeniul Migraţiei şi Azilului, Direcției Management Instituțional (secția juridică), Serviciului politici în domeniul rezervelor materiale de stat şi de mobilizare al MAI.

Două dintre cele zece funcții scoase la concurs sunt alocate celor care lucrează deja în sistemul afacerilor interne și care își doresc să devină ofițeri principali în cadrul Direcției Politici de Dezvoltare Instituțională a MAI sau al Direcției Politici în Domeniul Ordinii și Securității Publice a MAI.

Informații despre funcțiile vacante și condițiile de participare la concurs se găsesc aici.

Apreutesei (44 de ani) are o experiență de aproape 20 de ani în afaceri interne și anterior a fost director adjunct al Inspectoratului General de Poliție al României. A făcut un master în Studii de Securitate la Universitatea din București și unul în Securitate și Apărare Națională de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Misiunea sa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne include revizuirea documentelor de politici strategice relevante, furnizarea recomandărilor de politici și îndrumări privind implementarea Acordului de Asociere UE-Moldova și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

În prezent, echipa care activează în Republica Moldova este formată din doisprezece consilieri de rang înalt ai UE. Aceștia acordă asistență în varii domenii, inclusiv în combaterea spălării banilor și recuperarea activelor.

Ana Revenco a susținut, luni, conferința de presă pe tema evaluării activității MAI și felului în care au fost atinse obiectivele și prioritățile propuse la începutul mandatului.

Potrivit Anei Revenco, au fost sancționați disciplinar peste 70 angajați și conducători, și au fost încetate 85 raporturi de serviciu cu angajați în funcții de conducere din structurile subordonate MAI.

„Angajații din cadrul sistemului afacerilor interne trebuie să fie o mândrie pentru cetățenii țării noastre, iar prioritatea noastră este să asigurăm un salariu mai bun, condiții de muncă mai bune și dotări performante”, a accentuat Ana Revenco.

Ministra a mai spus că au fost inițiate și peste 170 anchete de serviciu.

În cadrul conferinței de presă, ministra Ana Revenco a vorbit pe larg despre activitatea MAI, inclusiv despre combaterea infracționalității, activitatea Poliției de Frontieră și situația în trafic.

Departamentul de selectare și evaluare, creat în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), va fi responsabil de implementarea acestor schimbări. În prezent, edificiul unde va fi situată această structură se află în proces de renovare capitală, urmând să fie dotat cu echipamente și programe operaționale performante care vor permite efectuarea evaluării în condiții de transparență și calitate. Reabilitarea are loc cu sprijinul Guvernului Statelor Unite ale Americii, prin intermediul PNUD Moldova.

Departamentul va asigura mai multe etape de selectare – test de cultură generală, evaluare fizică și psihologică.

Testele de cultură generală, care sunt primul filtru de selecție, vor fi completate electronic de candidații la angajare. Ulterior, dacă vor obține punctajul necesar la prima probă, candidații vor putea accede la următoarele etape, unde vor fi evaluați din punct de vedere fizic și psihologic. La final, cei care vor trece de toate etapele testării vor merge în subdiviziunile în care sunt orientați, unde vor susține interviul și proba scrisă în baza aspectelor specifice pentru fiecare domeniu relevant subdiviziunilor date.

Prin acest proces de evaluare vor trece toți candidații care aspiră la o funcție vacantă sau la o avansare în funcție de conducere. Noul sistem de evaluare va fi aplicat în cazul angajaților și potențialilor angajați din Inspectoratele Generale, Biroul Migrație și Azil, Serviciul Tehnologii Informaționale, Serviciul protecție internă și anticorupție, Agenția Rezerve Materiale, Academia „Ștefan cel Mare”, Clubul sportiv central „Dinamo”, Serviciul medical al MAI etc.

Departamentul, creat în iulie 2020, este condus de Vica Anton, o tânără cu experiență de peste 10 ani în domeniul psihologiei, care a reușit să își construiască, pas cu pas, o carieră de succes în sistemul afacerilor interne.

„În cazul în care un candidat nu va corespunde standardelor minime pentru a fi angajat într-o anumită structură, acesta va fi reorientat, cu acordul său, către domenii sau funcții diferite de opțiunea inițială, dar care corespund cu profilul determinat în urma rezultatelor obținute la probele eliminatorii”, susține Vica Anton, șefă a Departamentului de selectare și evaluare.

Sediul Departamentului de selectare și evaluare va ocupa o suprafață de circa 500 metri pătrați, la parterul unuia dintre blocurile Academiei „Ștefan cel Mare” al MAI. Aici vor fi amplasate birourile angajaților, sălile unde va avea loc evaluarea psihologică a candidaților, spații administrative, centrul de date etc.

Datorită SUA și PNUD, instituția ar urma să dezvolte o platformă specializată care va permite digitizarea fluxurilor de lucru din cadrul Departamentului de selectare și evaluare, pornind de la depunerea și procesarea online a dosarelor candidaților și până la întocmirea rapoartelor și aprobarea deciziilor finale. Parte componentă a platformei va fi și spectrul de teste psihologice care va fi utilizat în procesul evaluării candidaților. Aceasta va include peste 50 de teste psihologice standardizate și omologate la nivel internațional. Angajații departamentului vor beneficia de instruiri pentru a operaționaliza eficient noile platforme.

„În cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a subdiviziunilor sale activează circa 16 mii de angajați. După ce departamentul va începe sa funcționeze la capacitatea sa maximă, peste 3 mii persoane vor fi evaluate în fiecare an. Pe de o parte, departamentul va selecta noi angajați, iar pe de alta – se va ocupa de evaluarea psihologică sau multiaspectuală a angajaților deja aflați în funcții. Această necesitate este dictată de condițiile de muncă ale angajaților – ei ocupă funcții foarte stresante și, din păcate, nu de fiecare dată sunt evaluați”, a mai spus Vica Anton.

În cadrul MAI și a subdiviziunilor sale activează circa 16 mii de angajați. După ce departamentul va începe sa funcționeze la capacitatea sa maximă, peste 3 mii persoane vor fi evaluate în fiecare an.
Vica Anton

În perspectivă vor fi create subdiviziuni ale departamentului în zona de sud a țării, la Cahul, și în zona de nord, la Bălți, astfel ca serviciul să poată fi accesat mai ușor de potențialii solicitanți. La fel, departamentul ar putea presta, la cerere, servicii de evaluare și selectare și pentru alte instituții, de exemplu Centrul Național Anticorupție, Serviciul Protecție și Pază de Stat, Administrația Națională a Penitenciarelor etc.

MAI și Poliția R. Moldova au o colaborare îndelungată cu Guvernul SUA și PNUD, timp în care au fost realizate mai multe activități menite să consolideze capacitățile instituționale și profesionale ale angajaților poliției, pentru a asigura un mediu sigur pentru fiecare bărbat și femeie din Republica Moldova și pentru a spori nivelul de încredere al populației în poliție.

Proiectul „Suport pentru reforma instituțiilor de aplicare a legii în Moldova” este implementat de PNUD cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.

Articol realizat de PNUD Moldova

Ana Revenco a menționat că are două priorități.

„Unu – să restabilim încrederea oamenilor și doi – să recâștigăm demnitatea și prestigiul acestei profesii. Ordinea publică este un domeniu fundamental pentru orice țară”, a menționat noul ministru.

Ana Revenco a menționat că își propune să consolideze sistemul și să elimine „factorii toxici.”

„Știu că există foarte mulți specialiști dedicați în sistem și cu acești colegi vreau să fac echipă. Dar înțeleg că în sistem există și factori toxici. Eu nu vin să fac o vendetă de dragul vendetei, eu vreau să consolidez sistemul”, a remarcat ministrul.

Până a fi numită la șefia MAI, Ana Revenco a deținut funcția de consilier prezidențial  în domeniul apărării și securității naționale, dar și de cea de secretar al Consiliului Suprem de Securitate. Anterior, Ana Revenco a activat în cadrul Centrului „La Strada”.