Un acord care prevede acest lucru a fost ratificat de Parlament. Acesta vizează implementarea măsurilor de eficiență energetică la construcția sau renovarea a 450 de locuințe sociale, precum și a căminelor studențești și azilurilor de bătrâni în cadrul proiectului „Locuințe publice III”.

Vor fi implementate măsuri de eficiență energetică care vor reduce consumul de energie, vor asigura creșterea nivelului de confort și calitatea aerului, vor reduce sarcina energetică pe termen lung.

Proiectul „Locuințe publice III” va fi implementat până la 30 iunie 2029.

În acest sens, Guvernul a aprobat ratificarea unui acord de împrumut și a altui acord de grant dintre Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB).

Pentru implementarea proiectului, CEB va acorda un împrumut de 20 de mil. de euro. Un grant în valoare de un milion de euro va fi oferit din Fondul de Investiții Verzi și Sociale pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică. Această contribuție financiară urmează să fie suplimentată cu încă un grant european de 6 milioane de euro. Contribuția R. Moldova va constitui 1,1 milioane de euro.

Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat

Avizul consultativ pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut între CEB și R. Moldova a fost aprobat în una din comisiile parlamentare.

CEB va aloca, din Fondul de Investiții Verzi și Sociale, un grant în valoare de un milion de euro. Banii vor fi utilizați pentru creșterea eficienței energetice și reducerea amprentei de mediu a unităților locative care sunt planificate pentru reconstrucție în cadrul proiectului „Locuințe publice III”.

CEB va debursa împrumutul și grantul de investiții ale proiectului în tranșe, prima fiind realizată în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Acordului.

Proiectul va fi implementat până în anul 2030 și va fi realizat de către Unitatea de implementare a proiectului „Locuințe sociale II”.

Potrivit legii, pe lângă asigurarea cu locuințe sociale a păturilor vulnerabile, prevederile se vor extinde și asupra familiilor în care cel puțin unul dintre membri este angajat al unei instituții bugetare sau activează în sfera serviciilor publice.

Legea mai prevede că noțiunea de „minim de existență” va fi înlocuită cu cea de „salariu minim pe țară”, drept unul dintre criteriile de eligibilitate.

În cadrul celor două faze de implementare a proiectului de construire a locuințelor sociale, au fost asigurate cu locuințe 3.500 de persoane din categoriile social vulnerabile.

Portalul Moldova Curată a investigat cazul și a constatat că, în 2018, la Nisporeni, au fost oferite 93 de apartamente în patru blocuri, într-un proiect de 3,45 mil. de euro, bani împrumutați de Guvern pe un termen de 20 de ani de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Pentru ca să devină beneficiari de locuințe sociale, persoane nu trebuiau să aibă în proprietate o locuință, sa aibă venituri lunare mici și să nu fi beneficiat anterior de credite preferențiale sau alte ajutoare de la stat. La Nisporeni, însă, aceste condiții nu au fost respectate în totalitate, după cum reiese din raportul Curții de Conturi.

„Unul din beneficiari a avut venituri salariale în perioada 2018-2020, în sumă totală de 829 de mii de lei sau 23 de mii de lei lunar, precum și deține în proprietate 25 de terenuri agricole și o construcție comercială”, a menționat în prezentarea sa  Alexandru Răileanu, șeful echipei de audit, citat de Moldova Curată.

Chiar dacă responsabilii din Consiliul Raional au refuzat să pună la dispoziție lista cu cei cinci beneficiari de locuințe cu „titlu de excepție”, jurnaliștii au aflat că printre aceștia se numără primarul de la Nisporeni și procurorul-șef al raionului. Ambii nu se înscriu în categoria persoanelor socialmente vulnerabile. De exemplu, procurorul-șef ridica în acea perioadă un salariu lunar de peste 21 mii de lei și avea în posesie un teren intravilan, nouă extravilane și două agricole.