Scopul principal al „V.O.C.E.” a fost de a crea o rețea de tinere jurnaliste comunitare, capabile să identifice, să documenteze și să adreseze problemele din comunitățile lor.

Proiectul a avut un impact semnificativ în promovarea transparenței și responsabilității autorităților publice locale și în creșterea implicării tinerelor în procesele de decizie la nivel local.

Pe parcursul proiectului, tinerele jurnaliste au fost implicate în sesiuni de formare intensive, unde au învățat tehnici de jurnalism de investigație și au fost ghidate de mentori experimentați. Aceste tinere au avut ocazia să abordeze subiecte esențiale pentru comunitățile lor, de la infrastructura locală și problemele de mediu, până la accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități. Articolele publicate nu doar că au adus în prim-plan aceste provocări, dar au contribuit și la identificarea unor soluții concrete, cum ar fi crearea unei resurse centralizate pentru persoanele cu dizabilități sau organizarea atelierelor de informare privind violența și hărțuirea sexuală.

„Proiectul „V.O.C.E.” a demonstrat că atunci când tinerele sunt susținute și împuternicite, pot deveni voci importante în comunitățile lor. Articolele publicate au avut un impact direct, aducând în atenție problemele reale ale cetățenilor și contribuind la găsirea de soluții. Prin acest proiect, am reușit să creștem nu doar jurnaliste, ci și lidere, care sunt gata să își asume responsabilități. Suntem convinse că aceste tinere vor continua să influențeze pozitiv societatea în care trăiesc”, a declar Irina Bejan, coordonatoarea proiectului.

Proiectul a avut un impact tangibil asupra rezolvării unor probleme comunitare importante. De exemplu, datorită unui articol publicat de o tânără jurnalistă a fost creată o resursă centralizată pentru copii și persoanele cu dizabilități din municipiul Cahul, un demers important care ajută la îmbunătățirea accesului acestora la resurse esențiale.

Un alt obiectiv esențial al proiectului a fost crearea unei rețele de tinere jurnaliste comunitare care să colaboreze cu autoritățile locale și organizațiile societății civile. Prin această rețea, tinerele jurnaliste au demonstrat că sunt capabile să își asume un rol activ în viața comunității și să contribuie la soluționarea problemelor locale. Proiectul a pus astfel bazele unei comunități emergente de tinere care vor continua să colaboreze și să producă schimbări pozitive în regiunile lor.

Acest proiect este realizat de A.O.C.R.D.C. cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Atelierele desfășurate în cadrul proiectului le oferă tinerilor uneltele necesare pentru a descoperi subiecte relevante, a realiza interviuri și a construi materiale jurnalistice bine documentate și captivante. Totodată, participanții sunt încurajați să privească critic realitatea din jur, să investigheze problemele comunității și să propună soluții concrete.

Prin exerciții practice, colaborare și ghidare din partea formatorilor, acești tineri devin nu doar mai buni comunicatori, ci și cetățeni activi, gata să contribuie la dezvoltarea satului lor printr-un jurnalism ancorat în nevoile comunității.

Activitatea este parte a proiectului „Școala de Jurnalism Comunitar II”, implementat de Centrul de Dezvoltare Durabilă și Inovare Civică, cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia.

Nicoleta Mulear, jurnalistă comunitară a C.D.D.I.C.

Într-o dimineață de weekend, când mulți preferă să se odihnească, acești tineri au ales să se implice, să învețe și să discute despre viitorul comunității în care trăiesc.

„Se spune adesea că generația tânără își petrece timpul doar pe TikTok sau alte platforme de social media, însă această întâlnire a demonstrat contrariul. Participanții au fost dornici să înțeleagă cum pot aduce schimbări pozitive și cum își pot face vocile auzite prin jurnalism comunitar”, a menționat Natalia Țaruc.

Printre problemele identificate s-au numărat lipsa activităților recreative pentru tineret, infrastructura deficitară și nevoia unei mai bune comunicări între autorități și cetățeni. Spre deosebire de abordările pasive, participanții nu doar că au semnalat problemele, ci au venit și cu soluții realiste, asumându-și responsabilitatea de a fi parte din schimbare.

Această inițiativă demonstrează că tinerii nu sunt doar spectatori ai realității, ci actori implicați în modelarea ei.

Natalia Țaruc,
jurnalistă comunitară A.O. C.R.D.C.

Evenimentul a reunit tineri pasionați de jurnalism, dornici să înțeleagă rolul și impactul jurnalismului comunitar în dezvoltarea societății locale.

În cadrul atelierului, participanții au explorat conceptul de jurnalism comunitar, discutând despre importanța acestuia în consolidarea democrației locale și în informarea cetățenilor.

Ei au analizat calitățile esențiale ale unui jurnalist comunitar de succes, printre care imparțialitatea, atenția la detalii și angajamentul față de nevoile comunității.

De asemenea, tinerii au învățat despre diferențele dintre diverse forme de jurnalism, inclusiv jurnalismul de investigație, narativ și de opinie, subliniind importanța fiecărui tip de jurnalism în funcție de contextul și nevoile comunității.

Pentru a pune în aplicare cunoștințele dobândite, participanții au fost provocați să redacteze articole de jurnalism comunitar, abordând subiecte relevante pentru comunitățile din care provin.

Iuvelina Coada,
tânără jurnalistă comunitară

1 de 5

Tinerii implicați au organizat și un flashmob, invitând oamenii din sat la lansarea picturii murale, dar și de condamnare a dezinformării.

Pictura, intitulată „Ai auzit?” reprezintă un sat peste care se conturează cuvântul „informare”. Imaginea conține câteva forme de informare corectă: informarea din prima sursă, informarea din ziare și buletine de știri, informarea de la televizor, informarea de pe rețelele de socializare (paginile oficiale ale canalelor de știri).

Prin realizarea picturii murale, tinerii și-au propus să reducă fenomenul dezinformării în s. Tudora.

Proiectul „Ai auzit?” e implementat de Dialog Alternativ, în cadrul Digital Activism Program al Techsoup Global Network, cu sprijinul Funky Citizens. Activitățile proiectului au fost implementate în parteneriat cu Consiliul Local al Tinerilor Tudora.

Scopul proiectului a fost plantarea mai multor specii de plante în locul brazilor care s-au uscat. Elevi ai gimnaziului, împreună cu personalul didactic și non-didactic, au fost antrenați în activități de regenerare a unui teren. Tinerii au deprins abilități de plantare, au învățat a lucra în echipă, s-au implicat în activitățile din cadrul proiectului.

Amenajând și înverzind spațiul din curtea gimnaziului, tinerii și-au dezvoltat și format responsabilitatea și comportamentul grijuliu față de mediu, spun implementatorii proiectului.

„Plantele vor bucura privirile noastre. Chiar dacă în curând vom absolvi gimnaziul, când vom reveni în școală, ne vom mândri că și noi am contribuit la amenajarea curții gimnaziului”, spune Sergiu Cușnir, liderul proiectului.

1 de 5

„În cadrul proiectului au fost realizate un șir de activități, care au implicat tinerii din gimnaziu. Ei și-au dezvoltat responsabilitatea față de tot ce este frumos, în special față de natură”, susține Aliona Cușnir, mentorul proiectului, profesoară de biologie.

Costul total al proiectului este de 17.990 de lei, dintre care 14.990 de lei au fost oferiți de Direcția Învățământ Tineret și Sport Rîșcani, iar 3.000 de administrația locală.

• Proiectul a fost implementat în cadrul Programului de granturi mici pentru tinerii din raionul Rîșcani a Fondului pentru Tineri Rîșcani, fiind implementat de Asociația „Generația Viitorului” și finanțat de Fundația Est-Europeană, din resursele acordate de Suedia și cofinanțat de Consiliul Raional Rîșcani.

Aliona Cușnir, mentor proiect,
corespondentă comunitară în r. Rîșcani

Valoarea proiectului s-a ridicat la peste 56,7 mii de lei. La acumularea de fonduri și-au adus contribuția mai mulți donatori: 14.780 lei – Fondul pentru Tineri Râșcani; 40.000 lei – administrația publică din Borosenii Noi și 1.282 de lei a constituit contribuția comunității.

„Am reușit pentru că am putut mobiliza comunitatea. Acum culegem roadele, terenul nostru de volei e solicitat în permanență. Seară de seară, tinerii își petrec timpul, jucând volei. Cred că cheia succesului în acest proiect s-a datorat consolidării și mobilizării echipei”, spune mentorul proiectului, Elena Burduja.

Membri ai grupului de inițiativă spun că acest proiect i-a ajutat să se dezvolte ca echipă, să lege prietenii și mai strânse, să obțină stimă și respect din partea locuitorilor satului.

Proiectul a fost implementat în cadrul Programului de granturi mici a Fondului pentru Tineri Riscani, implementat de Asociația „Generația Viitorului” cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Suedia și contribuția Consiliului Raional Rîscani.

Stelian Trihuc,
corespondent comunitar în r. Rîșcani

Satul Zăicani, un loc cu rădăcini adânci în istoria și tradițiile Moldovei, este acum scena pe care tinerii talentați își fac cunoscută vocea și își demonstrează capacitățile în diverse domenii. De la artă la muzică, tinerii din Zăicani aduc un suflu nou în comunitate, demonstrând că talentul și ambiția nu cunosc limite geografice.

Tinerii din Zăicani se regăsesc și în muzică și dans. Fie că este vorba despre ansambluri de dansuri populare sau tineri interpreți de muzică folclorică, aceștia reușesc să păstreze vii tradițiile muzicale ale regiunii.

Succesul tinerilor din Zăicani este posibil datorită sprijinului comunității. Părinții, profesorii și autoritățile locale joacă un rol important în susținerea activităților educaționale și culturale care îi ajută pe tineri să își descopere și să își dezvolte talentele.

• Proiectul „Sonoris” a fost realizat de grupul de inițiativă „SunetArt” în cadrul Programului de granturi mici al Fondului pentru Tineri Rîșcani, implementat de Asociația „Generația Viitorului”, în parteneriat cu Direcția Învățământ, Tineret și Sport Rîșcani. Suportul a fost oferit de Fundația Est-Europeana din resursele acordate de Suedia.

Lavinia Verbnîi,
corespondentă comunitară în r. Rîșcani

De aici și a apărut și ideea de a implementa proiectul „Spațiu verde: energie, creativitate și interacțiune”. Acesta și-a propus, prioritar, crearea unui spațiu de comunicare „vie” în aer liber.

În acest sens au fost instalate bănci în curtea instituției școlare, tinerii desfășurând lucrări de salubrizare și amenajare.

Tinerii au realizat activități de înverzire, sădind arbuști de tuia.

În rezultat, curtea gimnaziului a căpătat alt aspect, devenind mai atractivă pentru elevi, profesori și pentru cei care vin în ospeție la instituția de învățământ.

Cel mai important a fost că tinerii au învățat să lucreze în echipă și să coopereze, spun autorii proiectului.

„Prin acest proiect, am încurajat și dezvoltat implicarea tinerilor în viaţa școlii prin asumarea unor roluri active care ia făcut responsabili și, în acelaşi timp, au fost create oportunități de a-și petrece timpul liber într-un mod sănătos și util. Sunt sigură că proiectul a fost și un prilej de transmitere a bunelor practici și pentru alți tineri din comunitate”, spune Anna Carabulea, mentorul grupului.

Proiectul „Spațiu verde: energie, creativitate și interacțiune” a fost derulat în cadrul Programului de granturi mici a Fondului pentru Tineri Rîșcani, implementat de Asociația „Generația Viitorului” în parteneriat cu Direcția Învățământ Tineret și Sport Rîșcani, cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia.

Arian Carabulea,
liderul grupului de inițiativă,
corespondent comunitar

Folosirea cotidiană a ambalajelor și a genților ecologice, dar și dezvoltarea deprinderilor de viață au fost premisele acestui proiect.

Aceste premise au făcut membrii grupului de inițiativă să ajungă la concluzia că este necesar de a forma și dezvolta o serie competențe de viață. Astfel, unul dintre scopuri a fost cultivarea, în rândul a 30 de tinere, deprinderii cusutului la mașina de cusut și la mașina de surfilat. Tinerele au experimentat diverse tipuri de cusături, de broderii și modalități de surfilare, de prelucrare a marginilor materialului; de croire și realizare a unui șervețel de masă din pânză naturală; de coasere a unei broderii; de unire a părților materialului prin coasere sau surfilare, pentru realizarea genților ecologice.

Tinerele participante s-au convins că printre beneficiile lucrului la mașina de cusut și cea de surfilat se numără faptul că pot crea lucruri după bunul lor plac – șervețele pentru masă din pânză naturală sau o geantă eco. Cu siguranță, activitățile desfășurate au contribuit la formarea abilităților de coasere, care, pe viitor, poate să devină un hobby sau și chiar o afacere.

„Timpul genților eco”, în s. Recea, Rîșcani

1 de 12

Ce spun tinerii

La finele desfășurării proiectului, participantele si-au împărtășit impresii obținute.

Emilia, în vârstă de 14 ani, spune că alături de alte colege a învățat să confecționeze un șervețel de masă din pânză naturală și să croiască și să coase genți ecologice. „A fost o experiență minunată și m-am bucurat să lucrez împreună cu celelalte fete”, spune Emilia.

Anghelina are 20 de ani și spune că pentru ea a fost cel mai frumos proiect. Dânsa, alături de colege, a realizat câteva genți eco. „Fiecare participantă a avut ocazia să-și exprime creativitatea și să personalizeze propria geantă. Astfel, fiecare și-a ales desenul pe care a dorit să îl brodeze pe geanta ce urma să fie realizată”, susține Anghelina. Tânăra mai afirmă că va păstra geanta eco confecționată „ca o amintire a realizării unui lucru util cu propriile mâini”, iar deprinderile și cunoștințe dobândite le va împărtăși prietenilor și familiei.

„Etapa preferată a fost personalizarea genții, care ne-a permis să ne punem în aplicare creativitatea. Geanta eco va fi utilizată în principal pentru cumpărături și plimbări, oferind o alternativă practică și elegantă la pungile de plastic”, povestește Denisa, o adolescentă de 14 ani.

O altă participantă la proiect, Mădălina, în vârstă de 14 ani, spune că a fost o idee minunată să se implice în acest proiect creativ. „Am învăţat foarte multe lucruri despre cum se confecționează ceva util, iar lucrul în echipă a făcut munca mai uşoară şi distractivă în acelaşi timp. Dar cea mai mare satisfacție am avut-o atunci când eram pe ultima sută de metri în confecționarea unei genți eco, fiind nerăbdătoare să o port”, povestește Mădălina.

***

Liderul grupului de inițiativă „Eco friends group” este Ilaria Dascal, iar mentorul – Taisia Dogotari.

Bugetul total al proiectului a fost constituit din 18.900 lei, dintre care contribuția locală a fost de 4.000 de lei, iar restul fondurilor au fost oferite de Asociația „Generația Viitorului.”

Taisia Dogotari, mentor proiect,
corespondentă comunitară