„În timp ce mă întorc în patria mea, Letonia, o parte din mine va rămâne mereu în Republica Moldova”, a scris Mazeiks.

Potrivit lui, în cei patru ani, Moldova a reușit să devină „mai puternică, mai încrezătoare, mai rezistentă și mai europeană” și că este recunoscător pentru că a putut să-și aducă contribuția la aceste transformări.

„R. Moldova nu mai este doar un partener; o vedem ca pe un viitor stat membru al Uniunii Europene. Iar pe 28 septembrie, va fi în mâinile cetățenilor să confirme acest drum și să transforme speranța în realitate”, a notat diplomatul.

Diplomata poloneză Iwona Piórko, ambasadoare la Singapore, va conduce Delegația UE în R. Moldova. Ea urmează să preia mandatul în luna septembrie. Iwona Piórko este un oficial european, care are o experiență de peste două decenii de activitate în instituțiile UE. În afară de limba maternă – polonă – ea vorbește fluent engleza, franceza și spaniola și înțelege germana și rusa.

Iwona Piórko îl va înlocui la Chișinău pe diplomatul leton Jānis Mažeiks, al cărui mandat se va încheia în luna septembrie a acestui an, potrivit N4 care citează surse europene.

Decizia de numire a Iwonei Piórko ar fi fost deja luată, iar în luna septembrie, ea va prelua conducerea Delegației UE la Chișinău. Dar, deocamdată, numirea ei nu a fost anunțată oficial.

Iwona Piórko este un oficial european, care are o experiență de peste două decenii de activitate în instituțiile UE. În afară de limba maternă – polonă – ea vorbește fluent engleza, franceza și spaniola și înțelege germana și rusa.

Între 1992 și 1997 a studiat hispanistica la Universitatea din Varșovia. În 1998, a obținut titlul de master în studii europene avansate la Colegiul Europei din Bruges. În 2001, și-a început studiile doctorale la Universitatea din Sussex, iar în 2005 a susținut teza de doctorat în Studii Europene Contemporane, concentrându-se pe Politica Europeană de Vecinătate.

Din 20205 a început să lucreze în cadrul Comisiei Europene.

Până în 2010, Iwona Piórko a ocupat funcția de ofițer de politici în Direcția Generală Justiție, Libertate și Securitate, responsabilă de integrarea imigranților. Între 2010 și 2014, a fost membră în cabinetul comisarului pentru extindere și politica de vecinătate, Štefan Füle.

Ulterior, a făcut parte din cabinetul Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini.

Până în 2021, a condus departamentul de relații internaționale în cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri. Între 1 februarie și 31 iulie 2021, a lucrat cu vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă de domeniul digital, Margrethe Vestager.

Din septembrie 2021, Iwona Piórko deține funcția de ambasadoare a Uniunii Europene în Singapore.

Diplomatul european a numit tendință îngrijorătoare folosirea problemei finanțării străine pentru stigmatizarea jurnaliștilor și activiștilor „pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate.”

„Libertatea de exprimare și activitatea neîngrădită a jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale unei democrații sănătoase”, arată Janis Mazeiks.

Ambasadorul a precizat că UE își menține angajamentul de a sprijini presa independentă și organizațiile societății civile.

Jurnalist.md precizează că mesajul lui Janis Mazeiks vine în contextul în care noua administrație de la Casa Albă a suspendat finanțările proiectelor internaționale prin USAID, procedând și la reducerea personalului acestei agenții.

În R. Moldova, în spațiul public au apărut o serie de comentarii care au luat în derâdere jurnaliștii și organizațiile societății civile care au rămas fără suport financiar din SUA. Totodată, multe din proiectele oprite în Moldova au vizat mai multe sectoare, inclusiv cel energetic.

Diplomatul european a vorbit despre procesul de aderare al R. Moldova în UE, precum și despre modul în care UE contribuie la dezvoltarea regiunii Cahul.

„Mă bucur mult să văd transformarea regiunii Cahul din ultimii ani, și mă bucur că Uniunea Europeană contribuie la această schimbare. Parcul „Grigore Vieru” a devenit un loc frumos de odihnă, orașul are o iluminare stradală inteligentă și sistem de supraveghere video pentru ca oamenii să fie în siguranță, avem străzi renovate, grădinițe și școli moderne”, a remarcat diplomatul.

El a mai spus că antreprenorii primesc granturi, asistență tehnică și expertiză, și au acces la piața europeană, care astăzi este cel mai mare partener comercial al R. Moldova, cu peste 64% din totalul exporturilor.

Potrivit lui Janis Mazeiks, UE este partener activ și în susținerea programelor culturale, de patrimoniu și de dezvoltare a turismului.

„Acesta este doar începutul, mai este mult de muncă, iar UE va continua să susțină modernizarea regiunii Cahul, la fel ca și a întregii țări”, a remarcat ambasadorul.

La Innovation Talks au fost abordate subiecte precum consolidarea capacității administrative și promovarea valorilor și identității europene, necesitatea de unitate și rezistență în fața provocărilor, alinierea la legislația și standardele UE. La eveniment au participat în jur de 30 de persoane, printre care manageri de instituții publice, consilieri raionali, reprezentanți ai societății civile, agenți economici, lectori universitari.

Innovation Talks este un eveniment de networking dedicat inovării și evoluției în domeniul tehnologic pentru comunitatea din regiunea Cahul, organizat de Fundația Inotek, în parteneriat cu Europe Cafe și proiectul EU4Moldova: Startup City Cahul , implementat de ATIC, cu asistența financiară a UE în parteneriat cu Suedia.

Maniera de interpretare a fost preluată de la formația letonă Līvi, care în anii 90 lansase în letonă piesa „Dzimtā Valoda” (Limba maternă), după poezia „În limba ta” de Grigore Vieru.

Începând cu 1990, în data de 31 august, în R. Moldova este sărbătorită Limba Noastră cea Română. În martie 2013, în România a intrat în vigoare o lege care stabilește că Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită și peste Prut.

Un consorțiu format din trei organizații: Asociația Europeană pentru Democrație Locală ALDA, Parteneriatul European pentru Democrație EPD și Organizația cehă People in Need PIN, va acorda peste 50 de granturi, în sumă totală de circa 400 mii de euro.

Prezent la eveniment, Janis Mazeiks, Ambasadorul UE în R. Moldova, a spus că sprijinul financiar oferit va permite OSC-urilor să-și consolideze eforturile pentru extinderea participării democratice, desfășurarea campaniilor publice pentru creșterea gradului de conștientizare a procesului bugetar, angajamentul civic pentru monitorizarea cheltuielilor publice și elaborarea politicilor și consultărilor bugetare participative etc.

Șeful Unității pentru Parteneriatul Estic ALDA, Alexandru Coica, a spus că  impactul granturilor pentru proiectele la scară mică, oferite de UE, se va extinde asupra 140 de mii de cetăţeni, din 50 de localităţi din R. Moldova.

Proiectul „EU4Accountability” este implementat în perioada 2022-2024 în zece raioane (Cahul, Comrat, Cimișlia, Fălești, Florești, Glodeni, Rîșcani, Strășeni, Ștefan Vodă, Telenești). Valoarea totală a bugetului este 1,5 de milioane de euro.

Valoarea totală a acestora e de peste 290 de mii de euro. Inițiativele au fost selectate prin concurs deschis, la care au fost prezentate 90 de propuneri.

„Cele 16 granturi mici pe care le acordăm vor avea un impact pozitiv asupra a aproximativ 30.000 de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru desfășurarea activităților legate de educație, sport, sănătate, mediu și cultură. Drept exemplu, proiectele susținute includ campanii de comunicare pentru promovarea oportunităților de mobilitate internațională pentru tineri, inițiative comunitare pentru a acționa în probleme de mediu cum ar fi braconajul pe Nistru, activități de susținere a îmbătrânirii active, festivaluri și evenimente de promovare a patrimoniului cultural material și imaterial”, a spus ambasadorul UE în Moldova, Jānis Mažeiks la evenimentul de înmânare a certificatelor de grant.

În ultimii patru ani, UE și PNUD au sprijinit peste 80 de parteneriate dintre organizații ale societății civile pentru a implementa activități de îmbunătățire a colaborării trans-riverane.

Cele 16 proiecte abordează nevoi specifice și probleme locale prin colaborarea dintre cele două maluri ale Nistrului în domeniile – mediu, educație, sănătate, cultură, sport.

Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de UE și implementat de PNUD a fost lansat în 2009.

Diplomatul european a apreciat că avizul Comisiei Europene a depășit așteptările de acum jumătate de an.

„Pe de o parte, avizul reflectă cooperarea pe termen lung pe care Moldova o are cu Comisia Europeană, iar pe de altă parte reflectă dinamica pozitivă recentă din țară”, a spus Mažeiks.

Șeful Delegației UE la Chișinău a mai afirmat că acest rezultat este meritul cetățenilor și autorităților R. Moldova.

În discuțiile de ieri cu ambasadorul european, Janis Mažeiks, fruntașii socialiști au declarat că acțiunile actualei puteri pot fi calificate drept intimidare și răfuială cu opoziția parlamentară, și tentative de a induce frică în cetățenii R. Moldova pe fundalul problemelor acute de ordin socio-economic. Potrivit socialiștilor, asistăm la un scenariu de destabilizare și dezbinare a societății.

La întâlnirea de azi cu ambasadorul rus, Oleg Vasnețov, deputata Zinaida Greaceanâi s-a arătat convinsă că dosarele penale deschise împotriva lui Igor Dodon sunt făcute la comandă, poartă un caracter politic și sunt de natură să suprime opoziția. Cu acordul tacit al conducerii R. Moldova se încearcă, potrivit fruntașilor PSRM, subminarea neutralității constituționale a R. Moldova.

Iar în discuțiile cu ambasador turc, Gürol Sökmensüer, reprezentanții PSRM s-au arătat convinși de faptul că autoritățile au organizează represiuni politice „împotriva celui mai popular politician de opoziție”, acesta fiind un prim pas spre lichidarea opoziției.

În contextul reținerii lui Igor Dodon, PSRM a făcut ieri un apel la adresa mai multor misiuni diplomatice de la Chișinău, invocând că acțiunile guvernării vin să paralizeze opoziția.

Evenimentul a avut loc în cadrul ceremoniei de inaugurare a unui sediu al Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.

„V-am adus cele șapte volume completate ale celei de-a doua părți a chestionarului”, a anunțat premierul Gavrilița în discursul său, adresându-se lui Janis Mazeiks, șeful Delegației UE la Chișinău.

Natalia Gavrilița a mulțumit tuturor celor care au contribuit la completarea chestionarului.

„Moldovenii privesc cu multă speranță și încredere într-un viitor european pentru R. Moldova și cred în rezultatele benefice ale reformelor necesare pentru integrarea în UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Amintim că primul chestionar Chișinăul l-a transmis autorităților europene la 22 aprilie.