„Să răsune poezii, să fie înregistrate voci care citesc poezii ale poeților din R. Moldova. Ele pot fi citite de actori sau oameni de diferite profesii: poate procurori, poate vânzători, poate chiar funcționari de la diferite instituții sau poate chiar autorii poemelor. Ar fi bine să răsune din când în când poeme în troleibuzele noastre”, a spus Irina Nechit, citată de jurnalist.md.

Scriitoarea a făcut această propunere îndemnând autoritățile municipale să acorde o și mai mare atenție culturii. Propunerea a fost făcută de Irina Nechit în cadrul Galei Premiilor Literare, care a avut loc la 31 august, în cadrul căreia i-a fost acordat Premiul de Excelență.

Evenimentul constituie o evaluare a producției literare în decursul unui an.

„E o radiografie, un tablou care surprinde procesul literar în mișcare, care exprimă starea literaturii la acest moment”, a menționat Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor.

„Recolta literară a anului a fost una bogată. Au fost cărți foarte bune, bune, proaste și foarte proaste. La unele categorii, juriul a acordat câte două premii pentru că erau cărți foarte bune”, a menționat Nina Corcinschi, președintele juriului.

Juriul a fost format din șapte scriitori și critici literari, care au avut de ales cele mai bune cărți din cele circa 160 de apariții editoriale.

„Opera omnia”, cel mai important premiu al Uniunii Scriitorilor, a fost acordat poetei Marcela Benea. Premiul de excelență a fost acordă poetei și publicistei Irina Nechit.

Juriul Galei premiilor Uniunii Scriitorilor a acordat premii la următoarele categorii:

• Carte de debut (cinci nominalizări): Oxana Gherman pentru volumul „Tentația identității” și lui Anatol Rurac pentru romanul „Dublu 57”;
• Eseu, critică și istorie literară (cinci nominalizări): Adrian Ciubotaru pentru volumul „Idei și fantasme” și lui Andrei Țurcanu pentru volumul de critică literară „Arheul Marginii și alte narațiuni”;
• La categoria Cartea pentru copii și tineret nu au fost acordate premii, însă au fost nominalizate trei cărți.
• Cartea de publicistică și memorialistică (trei nominalizări): Mihai Poată și regretatul Nicolae Răilean pentru volumul „Scriitorii când nu scriu”;
• Cartea de traduceri (patru nominalizări): Leo Butnaru pentru volumul tradus „Internaționalizarea stepelor”;
• Cartea de poezie (șase nominalizări): Grigore Chiper pentru volumul „Semințe de betel”;
• Cartea de proză (șase nominalizări): Lucreția Bârlădeanu pentru volumul „Misterul de Est” și lui Val Butnaru pentru „Manuscrisul lui Zograf” (vol.I-II).

Consiliul Uniunii Scriitorilor a acordat premii speciale lui Boris Marian pentru volumul în limba rusă „Ștrafnaia zona”, Nicolae Spătaru pentru cartea „Măștile lui Brejnev”, lui Marcel Gherman pentru volumul „Mireasa Centaurului”, iar lui Victor Vasian pentru cartea de debut „Dumnezeu se joacă în nisip”.

Premiile „Relații culturale” au fost acordate lui Vitalie Răileanu, lui Gheorghe Doni și Liuba Felșer. Au fost acordate două premii ale președintelui Uniunii Scriitorilor lui Nicolae Roșca pentru romanul „Mușuroiul” și lui Ghenadie Postolachi pentru romanul „Canon”.

Suportul financiar pentru premii a fost oferit de Uniunea Scriitorilor și Primăria Chișinău.